01:06 CAB, contraatac manipulator
05:00 Nicușor Dan, negocieri cu PSD
07:03 Venezuela: „Trăim o lungă noapte politică”
16:01 „Vă rugăm să reveniți”
16:57 Arhiepiscopul și Europa
17:57 Ucraina, în căutarea unor garanții
Mult nu mai e și se face o lună de la deja celebra conferință de presă prin care Curtea de Apel București a încercat să își spele imaginea, în urma publicării documentarului Recorder „Justiție capturată”.
Catastrofa de comunicare publică a fost atunci consfințită în timp real de purtătoarea de cuvânt a instituției: „M-a sunat Lia!” i-a șoptit ea președintei CAB, înainte de a se ridica și a răspunde unui apel primit din partea Liei Savonea, președinta instanței supreme.
Conferința s-a și oprit la scurt timp după aceea.
Acum, Curtea de Apel București recurge într-un comunicat la mai multe falsuri și manipulări.
Prima și cea mai evidentă dintre minciuni: Recorder nu ar fi cerut un punct de vedere din partea instituției cu privire la acuzațiile că mai multe dosare de mare corupție ar fi fost tărăgănate intenționat, până când faptele judecate s-au prescris.
După cum era clar încă din momentul difuzării, jurnaliștii Recorder au trimis cereri oficiale atât președintei Liana Arsenie, cât și vicepreședintelor Adriana Pencea și Sabina Adomniței.
Curtea de Apel mai pretinde acum că schimbările frecvente ale completurilor de judecată (peste 360 în ultimii trei ani) ar avea drept motiv „nevoia de integrare în secție a judecătorilor nou-veniți”.
Atâta doar că acesta nu e un motiv „obiectiv și excepțional”, așa cum prevăd normele în vigoare.
Eliminarea, de exemplu, a judecătorului Cătălin Pavel din completul care era pe punctul de a da o sentință în dosarul omului de afaceri Cristian Burci a fost și ea motivată identic: Curtea nu reușește să explice în comunicatul din această săptămână dacă a considerat mai important ca acesta să pronunțe soluția sau să prelungească durata procesului, făcând loc unui judecător proaspăt ajuns la instanță.
Nicușor Dan, negocieri cu PSD
Între timp, site-ul G4Media scrie că Nicușor Dan s-ar pregăti să negocieze în scurt timp cu reprezentanții PSD numirile la șefia marilor parchete și a serviciilor secrete.
Președintele a amânat în mai multe rânduri să facă publice eventuale nume, dar printre cele vehiculate public pentru șefia SRI s-a numărat cel al lui ul Gabriel Zbârcea, un avocat care se recomandă drept „naționalist și suveranist”.
Surse citate de G4Media spun că președintele vrea să îi nominalizeze pe viitorii șefi de la SRI și DNA.
PSD are un rol esențial în aceste proceduri: l-a desemnat pe ministrul justiției, cel care face oficial propunerile, și are cel mai mare număr de parlamentari.
În afara acestor nominalizări, ministrul Radu Marinescu va alege și numele pentru Parchetul General și DIICOT.
Documentarul „Justiție capturată” l-a făcut pe Nicușor Dan să organizeze la Cotroceni o serie de consultări cu magistrații, pe care i-a încurajat să participe la selecțiile pentru funcții de conducere.
Nicușor Dan i-a criticat public în mai multe rânduri pe procurorul general și pe șeful DNA, Alex Florența și Marius Voineag.
Digi24 adaugă că în aceste zile s-ar pregăti și așa-zisele „buletine de vot” pentru deja controversatul referendum în rândurile magistraților anunțat de Nicușor Dan în decembrie.
Dacă președintele are sau nu dreptul la un astfel de demers e încă o temă de dispute publice, dar judecătorii și procurorii care au luat parte la consultările de luna trecută ar fi reclamat în primul rând instabilitatea statutului profesional și lipsa unor lideri cu adevărat reprezentativi.
Potrivit Digi24, „buletinele de vot” ar putea să le fie trimise magistraților prin firme de curierat, pentru ca – ulterior – ele să revină, completate, la Cotroceni.
Sursele postului de televiziune mai spun că Nicușor Dan nu se grăbește nici acum să ia parte, așa cum îi permite Constituția, la o ședință a Consiliului Superior al Magistraturii.
Regimul Maduro, nemișcat
Polițiști înarmați patrulează pe străzile din Caracas, capitala Venezuelei, la nici 24 de ore de când Delcy Rodríguez a depus jurământul în calitate de președintă interimară.
În cursul nopții, focuri de armă s-au auzit în preajma palatului prezidențial.
Atacul de sâmbătă în urma căruia Statele Unite l-au capturat și l-au extras din țară pe Nicolás Maduro nu înseamnă că regimul acestuia ar fi pierdut puterea: multe dintre figurile politice de prim rang au rămas în funcții.
Maduro și soția acestuia au fost trimiși ieri în judecată în Statele Unite pentru trafic de droguri și deținere de armament – președintele Venezuelei a respins acuzațiile și s-a declarat „un prizonier de război”.
Aflată încă în Europa, unde i s-a decernat spre sfârșitul anului trecut Premiul Nobel pentru Pace, lidera opoziției venezuelene, María Corina Machado, s-a declarat dispusă să-l împartă cu Donald Trump.
Președintele Statelor Unite spunea de curând că nu vede cum doamna Machado ar putea să preia conducerea, pe motiv că ea nu s-ar bucura nici de încrederea, nici de sprijinul populației.
Într-un interviu pentru postul american de televiziune Fox News, ea a spus că urmează să se întoarcă în Venezuela și a cerut eliberarea tuturor prizonierilor politici.
Protestele izbucnite după alegerile din 2024, pe care Maduro pretinde că le-ar fi câștigat, au fost înăbușite violent de forțele de ordine din Venezuela.
María Corina Machado speră ca noi alegeri să poată fi organizate cât mai repede cu putință, deși administrația Trump s-a ferit să dea un termen clar până la care eventuala tranziție s-ar putea produce.
Lunga noapte politică a Venezuelei
Până una-alta, Donald Trump a declarat că miniștii de externe și ai apărării din Statele Unite, Marco Rubio și Pete Hegseth, dar și consilierul său pentru securitate națională, Stephen Miller, vor coordona tranziția din Venezuela.
El i-a cerut președintei interimare să acorde „acces deplin” Statelor Unite la petrolul venezuelean.
Trump a recunoscut că principalul beneficiu al operațiunii de sâmbătă va fi scăderea prețurilor la combustibili în Statele Unite.
Karina Sainz Borgo, jurnalistă și autoare a romanului „La Caracas va fi mereu noapte”, a emigrat în Spania în 2006.
Într-un interviu acordat Ionelei Gavriliu, ea a spus că doar venezuelenii din diaspora îndrăznesc să se bucure de capturarea președintelui Nicolás Maduro.
În țară, diverse facțiuni politico-militare și grupuri de interese își dispută puterea, în vreme ce oamenii trăiesc în continuare în teroare și sărăcie.
Potrivit Karinei Borgo, faptul că administrația Trump colaborează cu Delcy Rodríguez arată clar că lunga noapte politică de la Caracas e departe de a se fi încheiat.
Scriitoarea reclamă fără menajamente și faptul că o putere imperială decide acum ceea ce se întâmplă în țara sa.
Americanii nu dau semne că vor un regim cu adevărat democratic în Venezuela, potrivit Karinei Borgo.
Profesoară de științe politice specializată în problemele spațiului latino-american, Caterina Preda califică în această ediție a Știrilor Zilei evenimentele din Venezuela drept „o lovitură de stat”.
Și în opinia sa, cei lăsați deoparte în întreaga afacere sunt tocmai cetățenii acestei țări.
