00:59 Judecătoarea Moroșanu, sancționată
03:42 Nelu Iordache, eliberat
05:39 Ziua amânărilor
09:44 București: cod galben, blocuri sloi
10:58 Rusia curtează europenii
10:03 „Operațiune specială” prelungită
13:23 Greva foamei la Galați
14:15 Arta de a fura
15:21 Se poartă cenzura
Cine iese din rând suferă imediat concecințele: judecătoarea Raluca Moroșanu, care a sfidat luna trecută conducerea Curții de Apel București la scurt timp după publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată”, a fost îndepărtată dintr-un nou dosar penal.
E pentru a doua oară când magistrata din capitală e dată la o parte ca urmare a criticilor pe care le-a adus conducerii instanței.
Într-un interviu acordat Recorder, Raluca Moroșanu a spus că magistraților de la această instanță li s-a sugerat să fie „indulgenți” cu inculpații.
Conducerea Curții de Apel București nu a reușit să dovedească până acum că lucrurile ar sta altfel decât povestește Raluca Moroșanu, dar a recurs de curând la mai multe falsuri și manipulări, în încercarea de a-și spăla imaginea.
În schimb, afirmațiile Ralucăi Moroșanu sunt exploatate acum de către avocații unor incuplați.
Angela Ciurea, de exemplu, a cerut ca magistrata să fie îndepărtată dintr-un dosar al lui George Alexandru Ivan: fostul director al Companiei Naționale Aeroporturi București e acuzat de trafic de influență.
Avocata susține că Raluca Moroșanu „și-a exprimat intoleranța la nivel uman față de inculpații cercetați în diverse cauze penale”.
Cu acest raționament au fost de acord și judecătoarele Andreea Ionescu și Virginia Opăriuc, de la Curtea de Apel.
O sursă din cadrul instanței, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a declarat Recorder că în acest fel conducerea încearcă să-i sperie pe cei care s-ar mai gândi să critice public instituția, dar și să justifice mutarea Ralucăi Moroșanu într-o altă secție.
În decembrie, ea a fost îndepărată pentru prima oară dintr-un dosar de către două colege considerate a fi apropiate de conducerea instanței.
Nelu Iordache, eliberat
Curtea de Apel București, între timp, continuă să lucreze cu sârg când vine vorba de eliberat condamnați sau de micșorat pedepsele din dosarele corupție.
Astăzi, a înjumătățit pedeapsa cu închisoarea instituită în cazul omului de afaceri Nelu Iordache: de la unsprezece ani și nouă luni la cinci ani și zece luni. Una dintre fapte s-ar fi prescris.
Cum Iordache se afla deja la închisoare din toamna lui 2021, sentința pronunțată astăzi a dus direct la eliberarea lui.
În dosarul Autostrăzii Arad-Nădlac, Iordache fusese acuzat că a deturnat fonduri europene.
„Regele asfaltului”, cum a fost supranumit administratorul companiei Romstrade, abonată la contracte cu statul, a fost condamnat pentru mai multe infracțiuni, printre care delapidarea, falsul sub înscrisuri și înșelăciunea.
Iordache a fost acuzat de DNA că a folosit avansul obținut pentru construcția autostrăzii Ardad-Nădlac în alte scopuri, cum ar fi cumpărarea de terenuri și plata unor datorii.
Lucrarea a fost finanțată în proporție de 85% din fondul de coeziune al Uniunii Europene.
În 2023, omul de afaceri a scăpat de o condamnare la 12 ani de închisoare în dosarul delapidării companiei aeriene Blue Air: el a fost unul dintre beneficiarii deciziei Curții Constituționale privind prescrierea faptelor.
Într-un interviu din spatele gratiilor, dat anul trecut, Iordache spunea că ar fi victima unui complot și că aplicarea prescripției este o chestiune „matematică”.
Ziua amânărilor
Pentru a patra oară la rând, Curtea Constituțională a amânat luarea unei decizii în privința legii pensiilor magistraților.
Într-o ședință care a durat circa o jumătate de oră, CCR a constatat că instanța supremă, condusă de Lia Savonea, i-a trimis o expertiză contabilă asupra impactului legii și a hotărât că va mai face o încercare de a limpezi lucrurile pe 11 februarie.
Surse din cadrul instituției spun că decizia de astăzi s-a luat cu unanimitate de voturi.
În documentul pe care l-a trimis Curții Constituționale, instanța condusă de Lia Savonea susține că legea promovată de cabinetul Bolojan „anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale”.
Totuși, comunicatul prin care CCR a făcut publică noua amânare invocă o lege din 2022 care spune cât se poate de clar că magistrații pot alege între pensia de serviciu și cea bazată pe contribuții.
Mai mult, potrivit unei analize a Casei Naționale de Pensii care a ajuns și ea pe masa CCR, pensia medie a unui magistrat a reprezentat anul trecut echivalentul a 4.000 de euro net lunar.
Suma brută se apropie de 5.000 de euro, din care doar 630 înseamnă contribuțiile din perioada activă.
Documentul a intrat în posesia site-ului HotNews, care scrie că pensia unui magistrat este de aproape nouă ori mai mare decît media tuturor celorlalte profesii din sistemul public: medici, profesori, polițiști sau funcționari.
Anul trecut, pensiile însumate ale magistraților au ajuns la 1.700.000.000 de lei.
Din această sumă, doar 13% reprezintă contributivitate: restul de 87% înseamnă bani suportați de bugetul de stat.
În această după-amiază, la rândul său, Curtea de Apel București a amânat până pe 30 ianuarie verdictul dintr-un proces intentat de avocata AUR Silvia Uscov.
Eaa contestat numirea a doi judecători ai Curții Constituționale: Dacian Dragoș, propus de președintele Nicușor Dan, și Mihai Busuioc, susținut de PSD.
La începutul acestei săptămâni, Silvia Uscov a deschis, la aceeași instanță, noi acţiuni împotriva celor doi judecători constituționali: ea solicită nu numai supendarea lor, ci chiar anularea actelor prin care au fost numiți în funcții.
Ce urmează?
Expertiza contabilă prin care instanța supremă a reușit să tărăgăneze încă o dată luarea unei decizii în privința pensiilor magistraților fusese cerută de cei patru judecători CCR nominalizați de PSD: Bogdan Licu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Mihai Busuioc.
Pentru prima dată în istoria instituției, ei au boicotat două ședințe ale instituției, la sfârșitul anului trecut.
Citat de cotidanul „Adevărul”, Bogdan Iancu, profesor universitar de drept constituțional, spune că asistăm nu atât la o dispută pe tema legii propriu-zise, cât la o „contrareacție” a sistemului: Guvernul și-a anunțat deja intenția de a modifica și sistemul pensiilor speciale de care se bucură militarii, angajații ministerului de interne și cei din serviciile secrete.
Cît va mai dura însă acest conflict?
În teorie, ar putea să dureze oricât: legea de funcționare a CCR, adoptată în 1992, pur și simplu nu a imaginat o asemenea situație.
Pe de altă parte, însă, documentul interzice explicit abținerea de la vot și prevede sancțiuni drastice: o soluție extremă, adică, ar fi ca mandatele judecătorilor care boicotează activitatea CCR să înceteze.
Potrivit legii, decizia poate fi luată cu votul majorității, într-un plen de minimum șase judecători constituționali.
În forma ajunsă acum la CCR, legea Guvernului Bolojan prevede că vârsta de pensionare a magistraților va urca treptat la 65 de ani și că valoarea pensiei speciale nu poate să depășească 70% din salariul net.
Perioada de tranziție ar urma să se întindă pe 15 ani și ar fi trebuit să înceapă la 1 ianuarie anul acesta.
