01:09 Legile justiției și „liniștea” lui Iohannis
03:02 Idei în libertate: magistrați la pușcărie
04:13 Pensiile magistraților, expertiză cu cântec
06:03 Spania: catastrofă feroviară
07:07 Groenlanda: SUA versus Europa
09:33 Gânj, căutat cu FBI-ul
10:24 Tupeu de fugar
11:30 PMB, datoare vândută
Pentru proverbiala liniște a lui Klaus Iohannis, sistemul judiciar a acceptat în 2022 să nu îi mai deranjeze pe politicieni: detalii ale înțelegerii au fost dezvăluite de un fost procuror-șef al DNA.
Într-o dezbatere recentă de la Universitatea clujeană „Babeș-Bolyai, Crin Bologa a spus că a încercat să se opună schimbării legilor justiției.
După o serie de eșecuri în comisiile juridice ale Parlamentului, magistratul a ajuns până la președinte.
Klaus Iohannis i-ar fi răspuns că „politicienii au nevoie de liniște”.
„N-am avut încotro și am cerut o întrevedere cu președintele României. Am fost la Palatul Cotroceni. I-am explicat tot ceea ce se întâmplă. Mi s-a spus că oamenii politici au nevoie de liniște, indiferent ce se întâmplă. Vă spun doar ceea ce poate fi dovedit (…). Sigur, am fost dezamăgit. Lucrurile au continuat și legile au fost adoptate”, a spus Crin Bologa.
După cum demonstra luna trecută documentarul Recorder „Justiție capturată”, liniștea invocată de fostul președinte a presupus concentrarea puterii din sistemul judiciar în mâinile cîtorva persoane, eliberări pe bandă rulantă ale unor condamnați din dosarele de mare corupție și impunitate pentru magistrații corupți.
Expertiză cu cântec
Nici măcar aritmetica nu mai e ce-a fost: expertiza contabilă prin care instanța supremă a blocat vineri o decizie în privința pensiilor magistraților s-ar baza pe un fals.
Site-ul G4Media scrie că – potrivit documentului respectiv – dacă pensiile magistraților ar fi calculate după principiul contributivității, suma rezultată ar fi semnificativ mai mare decât pensia specială calculată conform proiectului de lege al cabinetului Bolojan.
Concluzia Înaltei Curți este că reforma propusă de Guvern ar desființa, de fapt, pensiile de serviciu ale magistraților.
Potrivit G4Media, însă, expertiza contabilă pleacă de la o ipoteză falsă: aceea că salariul mediu pe economie ar rămâne neschimbat până în anul 2067, ceea ce este imposibil.
Acesta e singurul parametru fix din calculul trimis la Curtea Constituțională: toate celelalte sunt fie date concrete, fie previziuni statistice.
Ipoteza invocată de instanța supremă ar presupune, de exemplu, că în următoarele patru decenii în România nu ar mai crește deloc salariile, am avea permanent inflație zero și nu s-ar mai scumpi niciun produs.
Într-o replică trimisă G4Media, instanța supremă respinge acuzația de fals, dar nu face referire la observația că expertiza contabilă ar fi distorsionat modul de calcul al venitului.
Groenlanda: SUA versus Europa
Summit extraordinar al Uniunii Europene, joi, la Bruxelles: liderii de pe continent iau în discuție un răspuns comun la încercările Statelor Unite de a prelua controlul asupra Groenlandei.
Comisia Europeană se declară deja pregătită să răspundă amenințării cu noi tarife vamale din partea lui Donald Trump, deși spune că prioritatea sa e să găsească o soluție diplomatică.
Amenințate direct de către președintele Statelor Unite, țări precum Franța, Germania și Danemarca ar lua în considerare activarea – în premieră – a unui instrument care a intrat în vigoare în 2023: grație lui, Comisia ar putea impune restricții asupra schimburilor comerciale și a investițiilor americane în Europa sau ar putea să le interzică firmelor din Statele Unite să participe la licitații publice.
Liderii europeni se vor întâlni cu Donald Trump în această săptămână la Forumul Economic Mondial, care începe astăzi la Davos, în Elveția.
Înaintea plecării, Trump i-a trimis o invitație lui Vladimir Putin de a se alătura unui așa-numit „Consiliu pentru Pace” pe care ar vrea să îl formeze pentru reconstrucția Fâșiei Gaza.
Înțelegerea ar urma să fie extinsă și pentru a aborda conflictele din alte părți – pe cel din Ucraina, de exemplu.
Chiar și România a primit o astfel de invitație.
Ar fi, deci, vorba de un soi de mini-Organizație a Națiunilor Unite, sub conducerea lui Trump, și unde un loc permanent ar presupune o contribuție de cel puțin un miliard de dolari.
Duplicitate
Deocamdată, România adoptă strategia „nici cal, nici măgar”: potrivit consilierului prezidențial Marius Lazurca, în privința crizei din Groenlanda Bucureștiul nu se află în mijlocul celor două poziții, ci este „solidar cu ambele”.
Riscul e, evident, acela de enerva atât Washingontul, cât și Bruxelles-ul.
Nu de alta, dar un jurnalist al televiziunii americane PBS scrie că unul dintre motivele pentru care ordinea mondială se clatină într-atât de puternic ar avea direct de-a face cu frustrările lui Trump.
El și-ar dori să anexeze Groenlanda și din cauză că n-a câștigat Nobelul pentru Pace.
„Nu mai simt obligația să mă gândesc doar la pace” ar fi afirmat el într-o scrisoare trimisă prim-ministrului Norvegiei și ambasadorilor europeni acreditați la Washington.
