01:07 Europa, un prim răspuns pentru Trump
05:57 Frăția ierarhilor
07:28 Încredere avariată în justiție
08:22 Comitet cu bucluc
09:41 Despăgubiri pentru tezaur
10:22 Digitalizare degeaba
11:30 Salvator externat
Ruptura dintre Statele Unite și Uniunea Europeană se adâncește pe zi ce trece: confruntată cu apetitul expansionist al lui Donald Trump și cu amenințările sale directe la adresa celor care contestă eventala anexare a Groenlandei, președinta Comisiei Europene i-a dat astăzi replica.
Aflată la Forumul Economic Mondial (organizat la Davos, în Elveția), Ursula von der Leyen a spus că răspunsul Europei va fi ferm și pe măsură.
Trump a folosit una dintre amenințările sale preferate – noi taxe vamale – la adresa statelor europene care i-au atras atenția că nu poate anexa regiunea autonomă: Groenlanda e parte a unui stat suveran (Danemarca) ce se întâmplă să fie și un aliat american în cadrul NATO.
Potrivit Ursulei von der Leyen, Europa e hotărâtă să garanteze securitatea regiunii arctice și împărtășește obiectivele Statelor Unite în această privință.
Ea a spus că Uniunea este și va rămâne solidară cu Groenlanda și cu Danemarca și că integritatea insulei nu este negociabilă.
Viitoarea strategie de securitate a continentului, așteptată anul acesta, va pleca de la principiul că națiunile suverane își decid singure viitorul.
Fără să-l menționeze explicit pe Donald Trump, președinta Comisiei a dat de înțeles că taxele vamale suplimentare vor pune în pericol acordul comercial dintre Europa și Statele Unite convenit vara trecută.
Comisia ia în calcul activarea (în premieră) a unui mecanism care ar putea duce la restricții asupra schimburilor de mărfuri și a investițiilor americane.
„Și în politică, și în afaceri, un acord este un acord”, a declarat Ursula von der Leyen – o aluzie străvezie la tendința lui Trump de a se prezenta drept un negociator prin excelență.
„Preferăm respectul, nu bătăușii”
Mult mai direct s-a arătat președintele Franței: Emmanuel Macron a spus că eventualele contramăsuri europene vor fi rezultatul direct al „impredictibilității și agresiunii inutile”.
„Nu e cazul să ne mai pierdem vremea cu idei nebunești”, a declarat el, după care a adăugat: „Avem nevoie de mai multă creștere economică și de stabilitate, dar preferăm respectul, nu bătăușii. În locul conspirațiilor, preferăm știința, iar în locul brutalității – statul de drept”.
Înainte de a pleca, la rândul său, spre Davos, Donald Trump a repetat că nu va da înapoi și că Statele Unite „trebuie să obțină Groenlanda”.
Danemarca nu ar avea cum să protejeze regiunea autonomă, a spus el.
În pregătire pentru Forumul Economic Mondial, Trump a petrecut din nou (cum îi e obiceiul) prea mult timp pe rețelele de socializare.
A publicat, între altele, o imagine (generată cel mai probabil cu ajutorul inteligenței artificiale) în care pare că înfige steagul american în teritoriul Groenlandei.
Vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio apar și ei în imagine, iar pe un afiș din apropiere scrie „GROENLANDA – TERITORIU SUA ÎNFIINȚAT ÎN 2026”.
Trump, de asemenea, a publicat presupuse mesaje scrise pe care le-ar fi primit din partea lui Emmanuel Macron și a lui Mark Rutte, secretarul general NATO.
Președintele Franței i-ar fi scris că nu înțelege acțiunile sale în ceea ce privește Groenlanda, iar Mark Rutte – că e hotărât să găsească o cale de împăcare.
Onilă, tot la închisoare
Cornel Onilă, primul episcop ortodox condamnat pentru viol, rămîne la închisoare. El trebuie să le și plătească 5.000 de euro jurnaliștilor pe care i-a acuzat de defăimare.
Decizia a fost luată astăzi de instanța supremă.
La fel ca numeroși alți condamnați definitiv, fostul episcop și-a încercat norocul în două rânduri la ÎCCJ, unde avocații săi au contestat sentința grație unor căi extraordinare de atac.
Anterior, trei ierarhi ai Bisericii Ortodoxe au încercat să-l scape de condamnarea pentru abuzuri sexuale pe fostul episcop de Huși, Cornel Onilă.
Episcopii de Alba Iulia, Bacău și Covasna au trimis în 2024 scrisori de susținere Curții de Apel Galați – ei cereau indulgență instanței care judeca la vremea respectivă procesul fostului prelat BOR.
„A fost apreciat pentru omenia sa, cum eu însumi îl apreciez. M-aș bucura să-și reia activitatea”, scria instanței episcopul Irineu de Alba Iulia.
Iar episcopul Covasnei și Harghitei cerea instanței să ia o hotărâre „care să nu atragă dezechilibre sufletești în viața ierarhului Corneliu.”
Onilă a fost condamnat în cele din urmă la opt ani de închisoare pentru viol și abuzuri sexuale repetate: victime i-au fost mai mulți elevi ai seminarului din Huși.
Dezvăluirile publicate de site-ul Să fie lumină au dus, după nenumărate amânări, la o anchetă a procuraturii și la un proces în care a mai fost condamnat un călugăr din subordinea fostului ierarh.
Publicația notează că Sinodul BOR știa despre abuzurile sexuale de la Huși, dar că le-a ignorat.
De altfel, Onilă a fost demis abia la două luni de la pronunțarea sentinței definitive, deși a comis peste 100 de violuri.
Încredere prăbușită
Pe acest fundal, un foarte recent sondaj de opinie indică, între altele, că șapte români din zece nu au încredere în justiție.
Mai bine de două treimi consideră că sistemul judiciar nu este independent.
Cercetarea a fost publicată de institutul INSCOP. Potrivit acestuia, votanții PSD și AUR cu vârste între 18 și 44 de ani sunt categoriile sociale cu un nivel de încredere mai ridicat decît media populației.
Mai bine de 92 de procente dintre subiecți afirmă că este foarte sau destul de important ca România să aibă un sistem judiciar independent, în vreme ce peste 67% consideră că acest lucru nu este valabil în momentul de față.
Sondajul mai indică o creștere semnificativă, din aprilie anul trecut încoace, a proporției celor care afirmă că legea nu e aplicată în mod egal pentru toți cetățenii: peste 80%.
Între timp, de la vârful Partidului Social Democrat ni se transmite că problemele din justiție ar trebui lăsate în seama specialiștilor, deși sistemul judiciar este – totuși – un serviciu public, ba chiar unul care influențează viețile tuturor.
Într-un interviu pentru site-ul Gândul, liderul PSD Sorin Grindeanu a ridiculizat comitetul pentru revizuirea legilor justiției înființat la inițiativa premierului Bolojan.
Grupul de lucru din care fac parte reprezentanți ai ministerului justiției și ai cancelariei premierului a fost creat după publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată”.
