01:00 Primarul Negoiță, frate cu sectorul
05:50 Lia Savonea contraatacă la CSM
12:41 Românii din dosarul Epstein, primele explicații
14:44 Universitar trimis în judecată
15:34 Statul intervine la Liberty Galați
16:29 UNICEF versus DEEPFAKE
Zi plină pentru primarul sectorului 3 al Bucureștiului: Robert Negoiță a ajuns azi la Direcția Națională Anticorupție pentru audieri, după ce, de dimineață, a fost vizat (împreună cu mai mulți angajați din Primărie) de percheziții într-un dosar de abuz în serviciu.
Ancheta a pornit după ce Recorder a publicat vara trecută investigația „Stăpânii sectorului 3”, care arată cum Robert Negoiță a folosit resursele Primăriei pentru a construi o șosea pe terenul privat deținut de o companie a fratelui său, Ionuț Negoiță.
Drumul a fost terminat în doar opt zile, fără să aibă toate avizele și autorizațiile necesare.
Șoseaua făcută pe terenul familiei primarului facilitează în special accesul în zona unde companiile lui Ionuț Negoiță construiesc un complex imobiliar.
Perchezițiile de astăzi au avut loc atât la sediul Primăriei, cât și la locuința lui Negoiță.
Surse din cadrul DNA ne-au confirmat că procurorii au extins cercetările după ce reporterii Recorder Andrei Udișteanu și Ciprian Ranghel au descoperit alte cel puțin zece străzi aflate în situații similare – construite, adică, fără acte și avize.
În dosar ar fi incluse și drumurile pe care primarul sectorului 3 le-a construit peste magistrale de gaz, după cum tot Recorder a dezvăluit la finalul anului trecut.
În urma descinderilor de astăzi, Robert Negoiță a dat vina pe Primăria Generală, care nu i-ar permite să facă exproprieri.
Întrebat însă despre avantajele pe care le are fratele său de pe urma acestor lucrări din bani publici, primarul le-a spus jurnaliștilor că ipoteza ar fi „aberantă”.
Robert Negoiță a fost implicat, de-a lungul timpului, în mai multe dosare penale, aflate în diverse stadii de cercetare sau care nu avansează în instanță.
E de menționat și faptul că demersurile DNA au loc într-o perioadă în care se așteaptă numirea viitorului șef al instituției, iar actualul procuror-șef, Marius Voineag, e acuzat că ar fi îngreunat mai multe anchete de mare corupție.
Lia Savonea contraatacă la CSM
Documentarul „Justiție capturată” ar fi „o manipulare” care „a lovit în temelia sistemului nostru de justiție în general” – cuvintele îi aparțin Liei Savonea.
E pentru prima dată când președinta instanței supreme comentează public, fără ocolișuri, dezvăluirile Recorder despre starea în care se află sistemul judiciar.
Iar luarea de poziție nu e deloc întâmplătoare: în ședința de astăzi a secției de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii s-a votat raportul întocmit de Inspecția Judiciară în urma apariției documentarului „Justiție capturată”, în decembrie anul trecut.
Cel puțin în primă instanță, raportul nici măcar nu a fost publicat oficial, ci doar „scurs” în presa favorabilă conducerii actuale a sistemului judiciar.
Documentul concluzionează, între altele, că „modificarea compunerii completurilor de judecată la Curtea de Apel București a fost determinată exclusiv de rațiuni administrative” și califică această practică drept „o consecință firească a funcționării normale a sistemului.”
Documentul nu analizează însă cum au fost afectate dosarele în risc de prescripție de modificările succesive ale completurilor și nici dacă s-ar fi putut evita tergiversarea acestora.
Cu alte cuvinte, raportul Inspecției Judiciare validează modul de operare prin care unii judecători au fost scoși din dosare aflate în prag de prescripție pe baza unor argumente precum „echilibrarea volumului de activitate” sau „nevoia de integrare a unui judecător nou venit”.
Conflict prelungit
Unul dintre membrii CSM, judecătorul Narcis Erculescu, a observat că raportul nici măcar nu poartă semnăturile inspectorilor care l-au realizat.
Despre neregulile din raport a vorbit și judecătoarea Grațiela Milu: Inspecția Judiciară s-a limitat la o analiză a hotărârilor prin care s-a modificat componența unor completuri, fără a le cere un punct de vedere și judecătorilor care au reclamat public nereguli.
Laurențiu Beșu, fost judecător la Curtea de Apel București, anunță la Știrile Zilei că se gândește să conteste legal documentul adoptat de secția de judecători din CSM.
Raportul Inspecției Judiciare transmite și un mesaj clar judecătorilor care s-ar gândi să formuleze noi critici publice la adresa sistemului: ei sunt avertizați că „independența justiției nu înseamnă o libertate a judecătorului de a se exprima și manifesta după criterii arbitrare”.
Nici în raport, nici în ședința CSM nu s-a făcut vreo referire la sutele de e-mailuri trimise de magistrați Administrației Prezidențiale: ei au reclamat numeroase alte nereguli precum cele dezvăluite în documentarul Recorder.
Nemenționată a rămas și scrisoarea semnată de aproape 900 de magistrați care și-au exprimat solidaritatea cu cei care au vorbit public.
Românii din dosarul Epstein
Românii care sunt menționați în dosarele Epstein au vorbit despre legăturile lor cu infractorul sexual american acuzat de pedofilie și trafic de minori.
Într-un interviu pentru HotNews, pictorul Ion Nicola, care a lucrat timp de aproape zece ani pentru defunctul Jeffrey Epstein, povestește că doar i-a decorat acestuia locuințele și că i-ar fi dat ideea clădirii denumite „Templul Sexului” de pe o insulă unde se presupune că s-ar fi comis numeroase abuzuri.
Pictorul român îl descrie pe Epstein drept “un tip fain, fără fițe, tot timpul vesel.“
Acesta crede că scandalul sexual în care a fost implicat ar fi mult exagerat, din rațiuni politice.
În schimb, Corina Tarniță, românca al cărei nume apare și el în dosarul Epstein, a declarat publicației „The Daily Princetonian” că e revoltată de depravarea acestuia și că „regretă profund” faptul că l-a cunoscut.
În prezent, Tarniță este profesoară de ecologie și biologie evoluționistă la Universitatea Princeton.
Ea a precizat că l-a întâlnit pe Jeffrey Epstein în 2008, pe când era doctorandă și cercetătoare la Universitatea Harvard, într-un program finanțat de milionar.
A mai spus că a corespondat cu el timp de mai mulți ani și că a intermediat plata unor sume de bani menite să sprijine activitatea a două tinere cercetătoare din România.
Corina Tarniță a adăugat că a fost invitată la o conferință științifică pe una dintre insulele private ale lui Epstein, dar că a refuzat să meargă.
Jeffrey Epstein a fost găsit mort în închisoare în august 2019, înainte ca procesul lui să fi început.
Din milioanele de documente publicate în ultimele zile de Departamentul de Justiție din Statele Unite ies la iveală legăturile pe care acesta le-a avut cu personalități din întreaga lume: fostul prințul Andrew al Marii Britanii (fratele Regelui Charles), miliardarul Bill Gates, fostul președinte al Statelor Unite Bill Clinton, dar și actualul șef de stat, Donald Trump.
