01:07 Opțiuni strategice
04:51 Criminal condamnat pe viață
08:19 Negoiță revine
09:30 Justiția română, încă un mare succes
10:43 ONU, avertisment pentru Rusia
11:43 Amendă anulată
12:28 Moldova: scandal la biserică
13:11 JO: Sportiv ucrainean descalificat
Nesigure, ca-ntotdeauna, în care luntre ar face mai bine să-și așeze fundul, oficialitățile de la vârful statului român mai trag un pic de timp: Bucureștiul negociază încă eventuala participare la așa-zisul Consiliu pentru Pace al lui Donald Trump – privit cu multă reticență de statele europene, mai puțin de Ungaria și de Bulgaria, și considerat o încercare a Casei Albe de a submina unele dintre atribuțiile ONU.
Ajuns la o reuniune informală a liderilor europeni organizată azi în Belgia, președintele Nicușor Dan spune că nu a luat încă o decizie cu privire la participarea la prima şedinţă a Consiliului pentru Pace, programată joia viitoare, pe 19 februarie.
În teorie, organismul inventat de administrația Trump ar urma să strângă în primă instanță fonduri pentru reconstrucția Fâșiei Gaza: civilii palestinieni continuă să fie uciși în regiune, iar Donald Trump, vă reamintim, își imagina viitorul ei sub forma unei „Riviere a Orientului Mijlociu”: pacea ca o imensă afacere imobiliară, cu alte cuvinte.
Numeroase Guverne din Europa au primit cu prudență invitația lui Trump de a se alătura așa-zisului Consiliu pentru Pace.
Nu numai Franța și Germania, „motoarele” Uniunii Europene, dar și Polonia și Italia, două țări apropiate de pozițiile Washingtonului, au anunțat că nu vor face parte din acest organism.
Calitatea de membru permanent al acestuia nu vine gratis: accesul costă un miliard de dolari.
Cel puțin deocamdată, nici măcar Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko, omul său de încredere din Belarus, nu dau curs invitației.
Cât despre viitorul continentului, președintele Franței spunea deja că, după „momentul Groenlanda”, Europa ar trebui să se aștepte la și mai multă ostilitate în relația cu Statele Unite și să ia măsuri în consecință: să permanentizeze, de exemplu, instrumente precum utilizarea datoriei comune pentru cheltuielile strategice.
Criminal condamnat pe viață
Un bărbat din Prahova care și-a ucis vara trecută o fostă parteneră a fost condamnat la închisoare pe viață pentru omor calificat asupra unui membru al familiei.
Femeia de 22 de ani era însărcinată.
Uciderea ei a fost unul dintre cele șaizeci de femicide comise în România numai anul trecut. Decizia magistraților nu este însă definitivă.
Fapta s-a petrecut în localitatea Lipăneşti, unde tânăra se refugiase la părinți din cauza bătăilor repetate.
Bărbatul o urmărise cale de o zi întreagă, iar crima – de o brutalitate extremă – a fost surprinsă de o cameră video de supraveghere.
Poliția din Prahova anunțase, imediat după crimă, că femeia nu a cerut niciodată un ordin de protecție, deși oficialitățile primiseră mai multe apeluri la 112 privind conflictul dintre cei doi.
La fiecare intervenție, polițiștii au întocmit formulare de evaluare a riscului și au oferit modele de cerere pentru un ordin de protecție, însă femeia ar fi refuzat acest tip de ajutor.
Simona Mihaiu, expertă în violența domestică la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, spune că absența unor măsuri ferme în aceste stadii dă curaj agresorilor și că banalizează violența în rândurile comunității.
Negoiță revine
Robert Negoiță scapă de controlul judiciar și se poate întoarce în fruntea Primăriei sectorului 3 din capitală.
Decizia aparține Tribunalului București și este definitivă.
Negoiţă fusese plasat sub control judiciar joia trecută și obligat, de asemenea, la plata unei cauţiuni de 800.000 de lei. El avea și interdicţia de a-şi exercita funcţia de primar.
Dosarul DNA a pornit de la o anchetă Recorder care arăta cum Primăria de sector a construit din bani publici un drum pe proprietatea privată a fratelui primarului – Ionuț Negoiță ridică în zonă mai multe blocuri și un centru comercial.
Dezvăluiri ulterioare, făcute tot de Recorder, au dus la extinderea urmăririi penale pentru abuz în serviciu: din 2018 încoace, Robert Negoiţă ar construit și asfaltat unsprezece străzi din sector fără autorizații și fără avizele obligatorii, de-a dreptul peste magistralele de gaz din zonă.
Stenograme din dosar arată că un apropiat al primarului l-ar fi avertizat pe Robert Negoiță să nu facă drumuri peste conductele Transgaz, pentru că „îți bubuie între cartiere”.
Justiția română, încă un mare succes
Între timp, un cap al lumii interlope din capitală – Ion Balint, mai cunoscut drept Nuțu Cămătaru – a fost reabilitat săptămâna aceasta printr-o decizie a Curții de Apel București.
Hotărârea instanței nu e definitivă, dar, în cazul reconfirmării, ea ar însemna că efectele condamnării lui Cămătaru pentru infracțiuni cu violență vor fi înlăturate oficial.
Frații Ion și Vasile Balint (Nuţu şi Sile Cămătaru) au fost trimişi în judecată în 2013 și au primit câte cinci ani și jumătate de închisoare.
Primul a fost eliberat în 2019, celălalt – în aprilie anul trecut.
Dosarul clanurilor „Cămătarilor” și „Sportivilor” a presupus trimiterea în judecată a peste cincizeci de persoane, în urma unor operațiuni ale DIICOT: procuratura anti-Mafia a încercat să destructueze grupările rivale, recunoscute pentru violența extremă a infracțiunilor comise.
Războiul pentru supremație purtat de cele două clanuri între 2008 și 2012 a însemnat mai multe confruntări în care s-au folosit arme de foc.
Procurorii spun că cele întâmplate au pus constant în pericol siguranța publică și viețile cetățenilor.
