01:01 România, gata să „reconstruiască” Gaza
06:46 Pensiile speciale: posibile noi reduceri
09:32 DNA fără Voineag
11:24 Fratele Regelui Charles, arestat
15:45 Profituri umflate artificial?
16:44 Zboruri date peste cap
17:21 Nervi în trafic foarte scumpi
La nici măcar un an de când Statele Unite au anulat – brusc și fără menajamente – includerea României în programul Visa Waiver, am aflat tocmai din gura lui Donald Trump că sîntem „un popor minunat” și că numeroși români „fantastici” muncesc în America și sunt foarte serioși.
„Fantastic” e și Nicușor Dan, căruia președintele Statelor Unite nu i-a putut rosti decât numele de familie și pe care l-a prezentat drept „premierul României”.
Laolaltă cu fotografia în care cei doi își strîng mîinile – și cu una în care președintele apare alături de omologul său argentinian, Javier Milei, celebrul mânuitor de drujbe – acestea ar fi primele succese ale participării românești la reuniunea din Washington a așa-zisului Consiliu pentru Pace al lui Trump.
„Premierul Dan” ia parte la reuniunea din Washington în calitate (nu foarte clară) de observator: cine vrea un loc la masa deciziilor are de plătit câte un miliard de dolari.
După ritualul-standard al lăudării în public a marelui cârmaci Donald Trump, demnitarul român a spus că Bucureștiul s-ar putea implica mai mult în misiuni umanitare în Fâșia Gaza, dar și – surprinzător, dacă te uiți la starea în care au ajuns instituțiile românești – să ajute la refacerea celor din regiunea palestiniană.
„Putem ajuta la refacerea unor instituții precum poliția, justiția și administrația publică. Am făcut asta în alte părți ale lumii și avem experiență în materie, am putea să trimitem experți și instructori.
E important să menționăm că avem, în mod tradițional, relații bune și cu evreii, și cu palestinienii, ceea ce e de ajutor. Puteți conta pe noi”, a declarat Nicușor Dan.
În căutarea aprobării din partea SUA
Ce așteptări are, de fapt, Nicușor Dan de pe urma vizitei la Washington ne-a spus chiar președintele săptămâna aceasta, într-un interviu la Radio România – ar vrea să pună capăt reticențelor privind legitimitatea sa, exprimate chiar și de membri ai administrației Trump după anularea alegerilor din 2024.
„Au existat anumite dubii, neîncredere, poate, după alegerile anulate, din partea administrației americane și față de tot acest context.
Cred că prezența României, prin președintele ei, ajută la a clarifica, odată pentru totdeauna, și diplomatic și față de cetățeni care este relația adevărată bilaterală între România și Statele Unite”, a spus el.
Chiar dacă pentru Nicușor Dan lucrurile sunt clare, explicațiile oficiale despre ceea ce s-a întâmplat la alegerile din 2024 nu există nici acum – cum nu există nici demisii sau demiteri în rândul serviciilor secrete pe sub nasul cărora Călin Georgescu a trecut ca o boare.
Fostul candidat la Președinție nu recunoaște legitimitatea alegerilor organizate ulterior, iar poziții asemănătoare au exprimat mai mulți reprezentanți ai partidelor așa-zis suveraniste (AUR, SOS și POT).
„Diplomație” la limită
România e una dintre puținele țări europene reprezentate la întâlnirea din Washington la cel mai înalt nivel.
Uniunea Europeană și alte state de pe continent și-au trimis emisari de rang mai mic: nu mai departe de începutul acestui an, Casa Albă amenința că avea să anexeze militar, dacă era cazul, teritoriul autonom Groenlanda, parte a Danemarcei.
Așa-zisul „Consiliu pentru Pace”, de asemenea, e văzut în numeroase cancelarii occidentale drept o încercare a administrației Trump de submina Organizația Națiunilor Unite.
Mai mult, însă, planurile inițiale ale Consiliului lui Trump ar viza construirea unei baze militare în Fâșia Gaza: cotidianul britanic The Guardian scrie că ea ar urma să poată găzdui 5.000 de soldați.
Consiliul de Securitate al ONU a autorizat organismul înființat de Statele Unite să creeze o forță de menținere a păcii în regiune.
Citată de Guardian, o avocată canadiană de origine palestiniană a calificat construirea unei baze militare în Gaza fără aprobarea oficialităților locale drept „un act de ocupație”.
România a ajutat la evacuarea a aproape 120 de copii din Gaza care au nevoie de tratament medical.
În același timp, însă, țara noastră a făcut exporturi militare către Israel în valoare de cel puțin 35.000.000 de euro numai anul trecut.
Peste 70.000 de palestinieni, între care se numără 20.000 de copii, au fost uciși în războiul din Gaza.
Fratele Regelui Charles, arestat
Au trecut aproape patru secole de când un membru al Casei Regale britanice a fost arestat: Regele Charles I a pățit-o în 1647, în timpul Războiului Civil Englez, iar doi ani mai târziu a și fost executat pentru înaltă trădare.
La 379 de ani de atunci, poliția britanică l-a arestat pe Andrew, fratele mai mic al Regelui Charles al III-lea, sub suspiciunea de abuz în serviciu.
În calitate de emisar al Regatului Unit pentru comerțul internațional, funcție pe care a ocupat-o între 2001 și 2011, el i-ar fi transmis infractorului sexual american Jeffrey Epstein mai multe documente confidențiale.
Actele se refereau, între altele, la vizite de-ale sale în Singapore, Hong Kong și Vietnam, dar și la „oportunități de afaceri” în Afganistan.
Emisarii guvernamentali britanici sunt obligați să păstreze secretul asupra informațiilor sensibile la care au acces, iar abuzul în serviciu poate să ducă, potrivit legii, chiar și la o pedeapsă cu închisoarea pe viață.
„Legea trebuie să-și urmeze cursul”, a transmis astăzi, sec, Palatul Buckingham.
Potrivit BBC, Regele nu a fost informat în prealabil despre operațiunea Poliției.
Dosarele Epstein
Andrew Mountbatten-Windsor a fost reținut chiar în ziua în care a împlinit 66 de ani.
Noi date despre legăturile sale cu Jeffrey Epstein au apărut în urma publicării, în Statele Unite, a milioane de documente din așa-zisele „dosare Epstein”.
Condamnat pentru că solicitase serviciile unei lucrătoare sexuale minore și, la mai mulți ani după aceea, acuzat de trafic de minore, el a fost găsit mort în celulă în 2019, înainte de a fi fost judecat.
Printre persoanele din cercul său social se numărau nu numai fostul prinț Andrew, ci și fostul președinte al Statelor Unite Bill Clinton și actualul șef al statului, Donald Trump.
Fratele Regelui Charles a fost acuzat de o victimă a rețelei Epstein, Virginia Giuffre, că ar fi agresat-o sexual la doar 17 ani.
El a negat permanent că ar fi comis vreo ilegalitate, dar a acceptat să facă o plată consistentă pentru ca procedurile judiciare deschise în Statele Unite la adresa lui să înceteze.
Se presupune că suma în cauză, achitată din fondurile private ale defunctei Regine Elisabeta a II-a, ar fi de 12.000.000 de lire sterline.
