00:53 Cei mai speciali dintre speciali
04:19 Cum a scăpat Negoiță
05:48 Nicușor Dan: „Nu alegem între SUA și UE”
12:21 Lovitură pentru Trump
13:42 Căderea unui fost prinț
15:43 Cum luptă statul cu rujeola?
16:38 STB dă afară din șefi
17:30 Ninsoare „marcată” cu (P)
Dacă la CCR n-a mers, poate-poate că merge la Cotroceni: cele șaisprezece Curți de Apel din țară îi cer președintelui, într-un memoriu, să nu promulge noua lege a pensiilor magistraților, ci să o retrimită Parlamentului.
Cu două zile în urmă, după luni de amânări, Curtea Constituțională a stabilit că proiectul care majorează vârsta de pensionare a magistraților și care plafonează nivelul pensiilor respectă legea fundamentală.
Printre argumentele aduse de judecători și de procurori – dincolo de deja invocatul risc al unui „colaps al sistemului” – se numără unul cu iz de șantaj: reducerea veniturilor ar putea spori tentația de corupție pe final de carieră.
Potrivit memoriului, „stabilitatea financiară a magistratului, inclusiv la pensionare, reprezintă o barieră suplimentară împotriva influențelor externe și a presiunilor nelegitime”.
Cu alte cuvinte, tentația bate vocația când vine vorba de pensiile speciale.
Tot de bani ar depinde și independența justiției, iar pensiile reduse i-ar face pe magistrați să se simtă discriminață față de polițiștii judiciari delegați la DNA și DIICOT.
Magistrații mai spun că legea ar putea duce la un nou val de pensionări și că i-ar descuraja pe tineri să aleagă această carieră.
Argumentele inventariate acum fuseseră plastic rezumate încă din august anul trecut de Elena Costache, fosta președintă a Consiliului Superior al Magistraturii.
Ea spunea atunci, într-un interviu la Digi24, că magistrații ar fi „unici” și că o pensie de 11.000 de lei este chiar prea mică pentru ei.
Cum a scăpat Negoiță
Dacă magistrații sunt speciali și unici, faptele unora dintre ei chiar te lasă fără cuvinte: Recorder a consultat, de exemplu, motivarea judecătorului de la Tribunalul București care l-a repus în funcție pe primarul sectorului 3, Robert Negoiță, și l-a și scos de sub controlul judiciar.
DNA îl bănuiește de abuz în serviciu și instituise în cazul său o cauțiune de 800.000 de lei.
O săptămână mai târziu, toate aceste decizii au fost revocate. Ancheta pornise de la două investigații Recorder care arată că primarul a construit din bani publici o șosea pe un teren al fratelui său, care controlează un proiect imobiliar din zonă.
În plus, Primăria lui Negoiță a asfaltat ilegal mai multe drumuri, care trec de-a dreptul peste magistralele de gaz din sector.
Argumentele judecătorului par desprinse dintr-o pledoarie a apărării: primarul „nu are antecedente și nici un comportament care să denote periculozitate socială”.
Magistratul continuă: drumul construit de Negoiță pentru fratele său ar fi, de fapt, unul de utilitate publică.
Pentru a justifica întoarcerea lui Negoiță la Primărie (unde lucrează mai mulți oameni deveniți martori sau părți în dosar și unde va avea acces la documente legate de caz), magistratul spune că primarul „se bucură de sprijinul moral al cetățenilor din sector și că este tatăl a cinci copii”.
Statul versus rujeola: rujeola câștigă
Confruntat cu cea mai gravă criză de imunizare din ultimele decenii, statul mai pune de-o așa-zisă „campanie de informare”, menită să combată zvonurile care circulă online.
Ministrul sănătății, Alexandru Rogobete, spune că mesajul principal e că vaccinurile sunt sigure.
Scăderea abruptă a ratei de imunizare a fost pusă tocmai pe seama lipsei de interes a statului, care a birocratizat excesiv procedurile și a desființat vaccinarea în școli.
Potrivit organizației Salvați Copiii, imunizarea pentru așa-numitele boli ale copilăriei (rujeola, oreionul și rubeola) a scăzut la 47,5%.
Din peste 32.000 de persoane diagnosticate anul trecut cu rujeolă în întreaga Uniune Europeană, mai bine de 27.000 erau din România.
Italia, a doua țară din clasament, număra puțin peste 1.000 de cazuri.
Taxele lui Trump, anulate
Curtea Supremă a Statelor Unite a anulat astăzi taxele vamale extinse impuse de președintele Trump în temeiul unei legi destinate situațiilor de urgență națională.
Decizia e de așteptat să aibă implicații majore asupra economiei globale.
Luată cu șase voturi „pentru” și trei „împotrivă”, ea menține sentința dată de o instanță inferioară, care spunea că președintele și-a depășit limitele autorității.
Motivarea redactată de președintele Curții Supreme, conservatorul John Roberts, spune că Trump trebuie să „indice o autorizare clară din partea Congresului” pentru a invoca puterea de a impune taxe vamale.
Trump s-a folosit în mod repetat de aceste tarife, într-un război comercial care a înstrăinat partenerii comerciali cu tradiție ai Statelor Unite și care a provocat incertitudine în toată lumea.
E greu de crezut că administrația americană se va da însă bătută.
Mai multe oficialități au invocat deja aplicarea unui așa-numit „plan B”: recursul la alte temeiuri juridice în baza cărora taxele vamale să fie menținute.
Dominată de judecători cu opinii conservatoare, Curtea Supremă a susținut până acum mai multe politici ale Casei Albe, după ce instanțele inferioare blocaseră o serie de măsuri impuse prin ordine executive.
