Cum a ajuns un pedofil să înființeze o asociație pentru copii cu dizabilități, să fie „albit” de Justiția din România și apoi să recidiveze
- Robert Magyara, un bărbat de 45 de ani din județul Sibiu, condamnat în repetate rânduri pentru acte sexuale cu minori, trafic cu minori și pornografie infantilă, a primit acceptul statului român să înființeze, în anul 2021, o asociație pentru protecția copiilor și tinerilor cu dizabilități.
- Certificatul de înființare a asociației a fost emis de Judecătoria Mediaș în același an în care Robert Magyara era înscris în Registrul Național al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale, un sistem informatic al Poliției Române care tocmai fusese inaugurat.
- Scopul Registrului Național al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale e să scadă riscul recidivei și să nu lase persoane vulnerabile în contact cu eventuali agresori. Registrul are, însă, o funcționare atât de limitată încât e departe de misiunea cu care a fost creat. În prezent, persoanele înscrise în el nu sunt împiedicate în mod real să aibă contact cu potențiale victime.
- În 2024, Robert Magyara a cerut să fie reabilitat juridic și, mai apoi, să fie scos din Registru. Cererile i-au fost acceptate, instanțele motivând că a trecut suficient timp de când bărbatul a fost condamnat pentru fapte de natură sexuală. Judecătorii nu au luat în calcul faptul că Robert Magyara recidivase între timp, în afara României: a fost condamnat în 2020 în Olanda și în 2022 în Germania tot pentru pornografie infantilă. De asemenea, era înscris și în registrul agresorilor sexuali din Marea Britanie.
- Tot în 2024, Magyara a început să comită noi infracțiuni sexuale: procurorii din Sibiu au stabilit că acesta a stocat și a distribuit în repetate rânduri clipuri video cu acte sexuale săvârșite de copii cu vârste cuprinse între 8 și 12 ani. Pe 19 februarie 2026, la doi ani după ce trecutul infracțional i-a fost „albit” de autorități, Robert Magyara a fost trimis în judecată de DIICOT Sibiu pentru pornografie infantilă. Este cercetat sub control judiciar și, cel puțin pe hârtie, continuă să dețină o asociație pentru copii cu dizabilități.
Cazul Robert Magyara demonstrează dezinteresul statului român în a gestiona o problemă cu un impact uriaș: siguranța copiilor. Conform unui raport publicat de Centrul Filia, în 2024, din 5.270 de acte de viol înregistrate în România, 3.999 au fost asupra unor minori. Deși teoretic bifează implementarea unor programe de protecție pentru copii, instituțiile statului nu se asigură că acestea funcționează cu adevărat.
Recorder reface azi filmul unor evenimente care au făcut posibil nu doar ca un pedofil să recidiveze, ci și să fie lăsat, cu girul autorităților, în preajma unor potențiale victime.
Vă atenționăm că informațiile pe care urmează să le citiți pot avea un puternic impact emoțional.
Primele condamnări și introducerea în registrul agresorilor sexuali
Robert Magyara a avut probleme cu legea de foarte tânăr, la scurt timp după ce a ieșit dintr-un centru de plasament: întâi pe spețe care nu erau de natură sexuală, după care doar în dosare cu infracțiuni sexuale care vizau minori.
În 2004, pe când avea 24 de ani, a șantajat o familie din Râmnicu Sărat care declarase dispariția unui copil. Le-a spus părinților că băiatul de 12 ani este cu el în București și le-a cerut o răscumpărare de 200 de euro pentru a-l lăsa să meargă acasă. Dintr-un articol de atunci aflăm că Magyara a fost prins de polițiști în Gara Caransebeș, unde ceruse să i se aducă banii. În timpul flagrantului, era însoțit de un adolescent care a mărturisit că a fost violat de acesta. Copilul de 12 ani din Râmnicu Sărat pentru care se ceruse răscumpărarea a fost găsit, ulterior, într-o intersecție din București. A povestit că a reușit să fugă de Magyara înainte de a fi abuzat și pus să cerșească pentru el.
Bărbatul a fost condamnat atunci la nouă ani de închisoare pentru act sexual cu un minor și lipsire de libertate. A început să execute pedeapsa în vara lui 2006 și a fost eliberat trei ani mai târziu.
În anul 2011, Robert Magyara a fost reținut din nou de polițiști, de această dată în Gara Craiova. Anchetatorii au găsit în telefonul lui fotografii și filmări pornografice cu minori. Cercetările au arătat că acesta posta mesaje pe Internet prin care intermedia, contra unor sume de bani, întreținerea de relații sexuale cu minori, pe care le și filma.
Un an mai târziu, a fost condamnat la șapte ani de închisoare pentru pornografie infantilă și trafic de minori. A ieșit din închisoare în 2016, după ce a executat doar patru ani de pedeapsă.
Cu un cazier deja stufos, ce includea numeroase infracțiuni sexuale, Robert Magyara a fost înscris automat în Registrul Național al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale, chiar de la înființarea acestuia, în anul 2021. Conform legii, persoanele înscrise în Registru sunt obligate să se prezinte o dată la trei luni la poliție pentru a comunica informații cu privire la activitățile pe care le desfășoară, dacă au intrat în contact cu persoane minore, cu dizabilități sau vulnerabile și dacă au fost în locuri frecventate de copii.
Recidiva și condamnarea din Olanda
E greu de stabilit în ce măsură Robert Magyara a fost supravegheat sau dacă și-a îndeplinit obligațiile din legea registrului pentru agresorii sexuali. Ce e cert, însă, este că, în 2019, la trei ani după ce a ieșit a doua oară din închisoare, se afla în Olanda și intra în vizorul autorităților de aici pentru pornografie infantilă și distribuire de materiale pornografice. Pentru aceste fapte, a primit un an mai târziu o condamnare de șase luni de închisoare.
Surse din anchetă au dezvăluit pentru Recorder că în telefonul bărbatului au fost găsite nouă fotografii și 33 de videoclipuri în care apăreau copii între 12 și 16 ani în ipostaze sexuale. Magyara însuși nu apărea în aceste fotografii.
În fața instanței olandeze, bărbatul a pledat vinovat. Magistrații din Țările de Jos și-au motivat, însă, decizia de a-i da o pedeapsă cu executare prin faptul că „toate formele de pornografie infantilă trebuie combătute cu fermitate, deoarece producerea lor implică abuzul sexual și exploatarea copiilor. (…) Prin distribuirea de pornografie infantilă, suspectul a contribuit activ la menținerea cererii de pornografie infantilă, perpetuând și promovând astfel aceste practici reprobabile”.
Magyara înființează o asociație pentru copii
În anul 2021, deși era înscris în registrul agresorilor sexuali din țara noastră, Robert Magyara a înființat, la Mediaș, „Asociația pentru Protecția Drepturilor Copiilor și Tinerilor cu Dizabilități” (APPCTD).
Potrivit legii, pentru înființarea unei asociații în România nu e nevoie de cazierul judiciar al fondatorilor, nici măcar în cazul ONG-urilor care deservesc copii sau persoane cu dizabilități. Legea nu impune nici prezentarea certificatului de integritate al fondatorilor, document emis de Poliție, care atestă dacă o persoană este sau nu înscrisă în Registrul Național al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale.
Ca absurdul situației să fie și mai mare, nu doar că pedofilul era proaspătul fondator al unei asociații pentru copii și persoane cu dizabilități, dar, în același an, primea și legitimare publică. ONG-ul lui a fost invitat la un eveniment organizat de Consiliul de Monitorizare, o autoritate autonomă, aflată sub control parlamentar, care are drept scop urmărirea felului în care drepturile persoanelor cu dizabilități sunt respectate.
ONG-fantomă, folosit pentru a racola minori vulnerabili
Singurele fonduri pe care asociația din Mediaș le declarase în 2024 erau în valoare de 200 de lei. Într-un răspuns pentru Recorder, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială a precizat că ONG-ul fondat de Robert Magyara „nu figurează în sistemul de evidență a serviciilor sociale, nu este acreditată ca furnizor de servicii sociale și nu furnizează servicii sociale licențiate”. Totodată, nu au fost efectuate niciodată inspecții sociale în cadrul acestei asociații, cu care Direcția de Asistență Socială Mediaș nu a avut niciun fel de colaborare în acești ani.
Prin urmare, nu este clar ce activități desfășoară asociația lui Magyara, dacă aceasta a derulat vreodată proiecte ori dacă, din contră, ONG-ul nu e un paravan care-l ajuta pe pedofil să fie în contact cu minori. Am identificat în imagini postate pe rețelele de socializare mai mulți copii aflați lângă un perete pe care scrie numele asociației lui Magyara.
Comisarul-șef Dorin Dumitran, psiholog criminalist în cadrul Serviciului de Analiză Comportamentală al Poliției Române, lucrează de 12 ani ca profiler și încearcă să înțeleagă cum gândește un infractor, pe baza comportamentului său.
El spune că un pedofil caută profesii în care să fie apropiat de copii, iar dacă nu reușește așa, el își poate crea un astfel de mediu. În acest sens, o asociație pentru copii cu dizabilități devine un plan „excelent din punct de vedere al tacticii criminale”, pentru că nu mai vorbim despre niște victime aleatorii, ci despre unele atent alese. „Copiii cu dizabilități sunt foarte greu sau imposibil de audiat în instanță. E imposibil să-i audiezi de mai multe ori pentru că nu rezistă psihic, cognitiv”, explică el.
Noi condamnări în Europa
În octombrie 2022, la un an după ce și-a deschis asociația în România, Robert Magyara era cercetat în Germania într-un dosar penal pentru spălare de bani. Polițiștii din orașul Ingolstadt au găsit în timpul unor percheziții în telefonul său mai multe imagini cu minori în ipostaze sexuale, distribuite pe Telegram. Autoritățile germane i-au aplicat o amendă de 2.000 de euro.
Într-o motivare expusă ulterior de Tribunalul Sibiu, este menționat și că bărbatul era înregistrat ca agresor sexual în Marea Britanie, după ce a comis fapte asemănătoare. Despre aceste fapte a scris și publicația Turnul Sfatului.
„Albirea” trecutului
În ciuda recidivelor internaționale, în 2023, Robert Magyara a început demersurile pentru a fi scos din registrul agresorilor sexuali din România și pentru a obține reabilitarea judecătorească, un pas decisiv către un cazier curat. Cu alte cuvinte, bărbatul a vrut să-și spele trecutul de orice pată și să nu mai aibă nicio interdicție sau restricție. Instanțele i-au aprobat ambele cereri.
Mai întâi, Tribunalul Dolj, cel care l-a și condamnat pentru pornografie infantilă în 2012, a admis, pe 14 martie 2024, solicitarea lui Magyara de reabilitare judecătorească. Cu această hotărâre, toate condamnările pe care le-a avut trecute în cazierul judiciar au fost șterse.
În motivarea deciziei, instanța a menționat că termenul de reabilitare în urma pedepsei din 2012 a fost îndeplinit în 2023 și, cum bărbatul nu a mai fost condamnat pe teritoriul României între timp, putea fi reabilitat.
Tribunalul Dolj a menționat atât cele două condamnări din țară, cât și alte fapte din cazierul internațional al bărbatului: o condamnare pentru neplata unui bilet de călătorie din Germania și o condamnare pentru infracțiunea de furt în Marea Britanie. Nu a făcut, însă, referire la condamnarea pentru transmitere sau solicitare de pornografie infantilă primită în Olanda în 2020. Nu a amintit nici de înscrierea în registrul agresorilor sexuali din Marea Britanie și nici de amenda primită în Germania pentru pornografie infantilă.
Tribunalul Dolj a adăugat, însă, în motivarea deciziei că Magyara „nu este obligat prin nicio dispoziţie legală să formuleze o cerere de recunoaştere a unei hotărâri judecătoreşti străine, mai ales când o astfel de recunoaştere ar avea o influenţă defavorabilă asupra situaţiei sale juridice”. Altfel spus, instanța scrie negru pe alb că nu e interesată de eventualele agresiuni sexuale comise peste hotare de un fost condamnat pentru pedofilie care solicită ștergerea cazierului judiciar.
Reabilitarea judecătorească, deși un succes mare pentru pedofil, nu era obiectivul lui final. Cum menționarea în registrul agresorilor sexuali nu ține cont de reabilitare, Robert Magyara a început demersurile pentru a fi scos și din această evidență. Nu a avut mult de așteptat pentru ca sistemul românesc să-l scoată de sub radarul pedofililor.
În noiembrie 2024, Tribunalul Sibiu a admis cererea bărbatului privind ștergerea din Registrul Național al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale. Instanța a motivat că măsurile prevăzute de Registru, precum controlul periodic, furnizarea de informații despre activitatea profesională, verificările la domiciliu, prelevarea de probe biologice și fotografierea anuală îi încălcau dreptul la viață privată.
Totodată, tribunalul a apreciat că înscrierea în Registru nu mai era întemeiată, întrucât de la momentul ultimei condamnări din România, în 2012, trecuse o perioadă semnificativă de timp și nu mai exista riscul recidivei: „Instanţa consideră că la acest moment scopurile avute în vedere de art. 1 din Legea 118/2019, respectiv prevenirea şi combaterea faptelor de natură sexuală şi evitarea riscului recidivei, nu sunt proporționale cu ingerința adusă contestatoarei în dreptul la viață privată, riscul recidivei fiind inexistent”, se menționa în decizie.
Întrebat de Recorder de ce nu a ținut cont de condamnarea pentru pornografie infantilă din Țările de Jos, Tribunalul Sibiu a răspuns că „nu poate și nu trebuie, potrivit normelor constituționale, să facă aprecieri cu privire la hotărârile date”.
În prezent, Robert Magyara se luptă să fie radiată chiar și mențiunea că a fost cândva înscris în registrul agresorilor sexuali. Dacă cererea îi va fi aprobată, va fi șters inclusiv istoricul înscrierii sale în Registru.
Ce spune pedofilul
Robert Magyara are astăzi 45 de ani și locuiește în Mediaș. L-am sunat pentru un punct de vedere și tonul conversației a evoluat de la explicații relaxate la argumente absurde și amenințări cu judecata.
Întrebat care au fost motivele pentru care a înființat asociația pentru copiii cu dizabilități, deși era încă în registrul agresorilor sexuali, bărbatul a spus că n-are legătură una cu alta și că „atâta timp când nu există o hotărâre judecătorească de restricție, nimeni nu poate să îți restricționeze asta în România”.
Magyara a invocat în repetate rânduri dreptul la viața privată și, iritat că insistăm cu privire la scopul asociației, ne-a replicat: „Dacă pe instanță nu a interesat-o acest lucru, vă interesează pe dumneavoastră?”
Am încercat să aflăm și ce activități desfășoară la această asociație, dar răspunsul primit a fost în ton cu toate celelalte: „Asta nu-i problema dumneavoastră.”
Comisarul-șef Dorin Dumitran spune că experiența și literatura de specialitate i-au demonstrat că un astfel de personaj „nu se va opri”. Tocmai din acest motiv, autoritățile trebuie să acționeze rapid ca să prevină recidivele. „Dacă îl mai las un an, doi, șapte, nouă, el va avea timp să-și facă temele. Se va duce într-un mediu mai securizat, mai criptat, în dark web, în alte grupuri.”
O nouă recidivă
Cu un cazier curat și proaspăt ieșit din evidențele Registrului Național al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale, Robert Magyara a recidivat. La sfârșitul anului trecut, a fost pus sub control judiciar de DIICOT Sibiu. Motivul: pornografie infantilă în formă continuată.
Întrebat cu privire la faptele pentru care este cercetat de DIICOT Sibiu, Magyara ne-a răspuns că nu-și mai aduce aminte. În fața anchetatorilor, pe de altă parte, bărbatul a recunoscut toate faptele, la începutul lunii ianuarie 2026.
Procurorii DIICOT Sibiu au găsit în telefonul bărbatului mai multe clipuri pornografice cu copii cu vârste cuprinse între 8 și 12 ani. Imaginile erau distribuite pe Facebook Messenger și Whatsapp. În timp ce activa sub două conturi de Facebook, bărbatul aborda mai multe persoane cărora le solicita în mod expres distribuirea de materiale pornografice cu minori de sex masculin, mai notează procurorii.
Din motivarea expusă pentru trimiterea în judecată, am numărat peste 40 de materiale pornografice sau imagini cu minori în ipostaze nud în perioada octombrie 2024-noiembrie 2025. Unele dintre ele au fost trimise chiar de pe numărul de telefon al asociației.
În anchetă sunt menționate conversații care au avut loc în octombrie-noiembrie 2024, perioadă în care Magyara tocmai ieșise din registrul agresorilor, pentru că instanța considerase „inexistent” pericolul recidivei.
Registrul agresorilor sexuali: misiune și limitări
Întregul istoric al acestui pedofil este rezultatul unei suprapuneri de portițe sau viduri legislative, al deciziilor judecătorești greu de înțeles, dar și al ineficienței unui instrument care s-a dovedit mult prea slab: Registrul Național al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale.
Activ în România din 2021, Registrul e, în esență, o bază de date care include persoane condamnate pentru trafic de persoane, trafic de minori, prostituție infantilă, agresiune sexuală, pornografie infantilă, incest, viol. Sunt înscriși aici și românii care au comis astfel de infracțiuni în străinătate, pe baza notificărilor transmise de alte state.
Scopul acestei evidențe este prevenirea recidivei și protejarea potențialelor victime.
Astfel de registre există peste tot în lume. În SUA și în Australia de Sud, spre exemplu, ele sunt publice. Mai există și în Canada, Regatul Unit, Franța, Germania, Irlanda, unde pot fi accesate de poliție sau de alte autorități ale statului. În România, însă, Registrul este accesibil exclusiv Serviciului de Cazier al Poliției Române, care eliberează, la cerere, certificate de integritate — un document care atestă că o persoană este sau nu înscrisă în Registru.
Acest certificat este obligatoriu la angajare pentru profesori, medici și angajații din sistemul de protecție socială. În practică, însă, există numeroase portițe prin care angajatorii pot să nu afle că o persoană figurează ca agresor sexual.
Recunoaște explicit aceste hibe și un proiect de modificare a legii privind funcționarea Registrului, care a fost votat, pe 25 februarie, de Camera Deputaților (cameră decizională). Noile prevederi extind obligația prezentării certificatului și asupra antrenorilor de sport care lucrează cu minori și obligă instituțiile publice și private să ceară acest document. Spre deosebire de forma veche a legii, care nu prevedea niciun fel de sancțiune pentru angajatorii care nu cer certificat de integritate la angajare, proiectul de lege introduce o pedeapsă de până la trei ani de închisoare sau amendă.
De asemenea, instituțiile publice sau private pot solicita o copie din Registru, însă numai cu acordul persoanei verificate.
Totuși, nici în forma modificată, legea nu închide toate portițele care permit acum recidivele agresorilor sexuali. În continuare, angajații sau voluntarii care apar în Registru nu pot fi concediați din acest motiv, iar certificatul de integritate nu e necesar pentru fondarea unei asociații.
Datele obținute de Recorder de la Inspectoratul General al Poliției Române arată că, în 2025, peste 69.000 de persoane figurau înscrise în Registrului Național al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale. Iar numărul celor șterși a crescut constant, de la 15.392 în 2021, până la 19.378 în 2025.
Editori: Alina Mărculescu Matiș, Ionela Gavriliu
Grafică: Elena Tiu
