Cum văd studenții la Drept modificările din Justiție: „Mă gândesc serios dacă o să mai ajung să profesez”

Societatea românească e asediată de mesaje de panică provocate de schimbarea legilor justiției și a codurilor penale. Magistrații și organizațiile civice îi acuză pe parlamentarii puterii că vor să elimine independența justiției, că produc amendamente care îi împiedică pe procurori să-și facă treaba și că pun bazele unui cadru legislativ în care infracțiunile vor fi din ce în ce mai greu de sancționat.

În același timp, politicienii încearcă să minimalizeze situația și spun că îngrijorările sunt nejustificate, iar magistrații și membrii organizațiilor civice sunt animați de interese obscure și de simpatii politice.

Sub această avalanșă de informații și suspiciuni, oamenii simpli încearcă să-și facă o părere căutând opinii cărora nimeni nu le poate face proces de intenție. Așa că am mers la Facultatea de Drept din București să stăm de vorbă cu cei care studiază, n-au interese politice sau de putere și pot să țină balanța dreptății fără să le tremure mâna. Sunt cei care se pregătesc să devină judecătorii, procurorii sau avocații de mâine.

Acolo, la capătul Bulevardului Mihail Kogălniceanu, am găsit îngrijorarea perplexă a unor tineri care nu mai înțeleg în ce țară trăiesc.

UPDATE: Asociația Studenților în Drept din cadrul Universității București a emis, în această dimineață, un comunicat în care respinge modificările aduse la legile justiției, precizând că noua lege penală este „disproporționată și elaborată în favoarea suspecților, inculpaților și condamnaților penal”. Comunicatul integral poate fi citit aici.

Cele mai recente

PODCAST. Cum ieșim din criza energetică?

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice. Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice. Răzvan și Vlad analizează, în acest episod, cât de dificilă este, de fapt, tranziția energetică și care va fi soarta Europei, prinsă la