01:11 Iran: războiul se extinde
04:53 Români evacuați
07:03 Un atac neprovocat
12:44 Șoc economic
16:14 Propuneri pentru parchete
18:14 Cine este ministrul Educației
19:25 Cazul Gânj: prețul eșecului, la secret
20:42 Mărțișorul primarului Pandele
Căderea unui dictator se produce arareori în liniște și pace, iar bucuria zgomotos exprimată pe străzile mai multor orașe din Iran după ce Statele Unite și Israelul l-au lichidat sâmbătă pe Ali Khamenei, liderul suprem al republicii islamice, e ușor de înțeles: numai din decembrie încoace, regimul teocratic de la Teheran ar fi ucis zeci de mii dintre cetățenii care l-au contestat în stradă.
Românii, însă, știu prea bine că ceea ce urmează după căderea dictatorului e cel puțin la fel de important: odată cu Khamenei, au fost eliminate mai multe figuri din elita politico-militară a Iranului, însă un regim de mână forte pus cu spatele la zid e un regim care nu prea mai are multe de pierdut.
Supraviețuirea ayatollahilor din Teheran depinde, adică, de capacitatea lor de-a ridica miza și de a transforma războiul din Iran într-unul regional.
Noi atacuri s-au produs azi asupra unei rafinării din Arabia Saudită și a unor capacități de producție a gazului natural lichefiat din Qatar: producția a fost suspendată, ceea ce a majorat instantaneu prețul gazului cu peste 40% pe bursele internaționale.
În Kuweit, cel puțin trei avioane militare americane au fost doborâte (din greșeală, susțin oficialitățile locale): piloții au reușit să se catapulteze.
Armata americană a pierdut deja cel puțin trei militari, dar – ca în orice război – civilii suferă cele mai grele consecințe: un singur atac din weekend asupra unei școli din Iran a făcut peste 100 de victime.
În Liban, gherila Hezbollah, susținută de Iran, a fost ținta unor atacuri israeliene în care cel puțin 30 de persoane au fost ucise.
Ceva mai aproape de noi, o dronă iraniană s-a prăbușit asupra unei baze militare britanice din sudul Ciprului: pagubele produse au fost minore.
Alte două astfel de aparate au fost interceptate ulterior.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat astăzi ceea ce numește „atacurile iresponsabile ale Iranului și ale aliaților săi”, inclusiv pe cel asupra bazei aeriene britanice din Cipru.
În opinia sa, Iranul are nevoie de un proces „credibil” de tranziție politică, iar lichidarea lui Ali Khamenei reprezintă atât „o nouă speranță” pentru poporul iranian, cât și „un risc”.
Șoc economic
Un eventual război prelungit sau transformarea lui într-un conflict regional amenință să provoace și un șoc economic de proporții.
Riscul cel mai ridicat pare să fie, din acest punct de vedere, perturbarea piețelor energetice: deschiderea, astăzi, a burselor a adus imediat o majorare cu 10% a prețurilor pentru țițeiul brut, până la aproape 80 de dolari barilul.
„Inima” problemei economice, în cazul războiului din Iran, este strîmtoarea Ormuz.
Acest îngust canal maritim asigură legătura dintre Golful Persic și Oceanul Indian și este cel mai important punct de tranzit energetic din lume. Aproximativ o cincime din petrolul consumat zilnic pe glob trece prin strâmtoarea Ormuz, iar Iranul, care controlează partea sa nordică, a amenințat în repetate rânduri că o va bloca în cazul unui conflict.
Chiar și temporară, o eventuală închidere ar paraliza piețele de profil, pentru că rutele alternative prin conducte terestre nu au cum să preia un volum atât de mare de petrol.
În scenariul cel mai pesimist, marcat de un război prelungit și de blocarea totală a strâmtorii, consecințele ar fi catastrofale.
Se estimează că prețul barilului de petrol ar putea ajunge la 100-120 de dolari.
Consecința imediată ar fi un val inflaționist global, ceea ce, la rândul său, ar obliga băncile centrale să mențină sau să majoreze ratele dobânzilor. Consecința: o recesiune profundă la nivel mondial.
Și piața gazelor naturale ar avea de suferit – Qatarul, de exemplu, e unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale lichefiate.
Singura rută maritimă pentru exporturile sale este tocmai strâmtoarea Ormuz. O blocadă ar duce la explozia prețului pe burse, la o criză energetică precum cea din anii trecuți și ar pune presiune imensă asupra țărilor dependente de importuri.
Printre ele se numără România.
Ministrul energiei s-a grăbit să dea asigurări că țara noastră are stocuri de carburanți suficiente pentru trei luni, în cazul unor turbulențe.
Potrivit lui Bogdan Ivan, o scumpire la pompă de peste cinci bani nu s-ar justifica în momentul de față.
Chiar dacă distribuitorii nu-și stabilesc prețurile în funcție de declarațiile oficialităților, Bogdan Ivan a calificat drept „minciuni sfruntate” estimările potrivit cărora un litru de benzină sau de motorină ar putea să ajungă să coste zece lei.
Români evacuați
Aproximativ 14.000 de cetățeni români se află în Emiratele Arabe Unite, spune ministra de Externe, Oana Țoiu.
Peste 140 de conaționali așteaptă ajutor din partea statului în Israel.
Cei mai mulți nu pot să fie repatriați deocamdată – războiul a produs cele mai grave perturbări ale traficului aerian de la epidemia de COVID încoace.
Câțiva români care au reușit, totuși, să treacă din Israel în Egipt vor fi aduși înapoi în țară cu o cursă specială.
Până la reluarea zborurilor din Emiratele Arabe Unite, Iordania, Qatar și Israel, românii ar putea fi ghidați către frontierele terestre cu țări în care se poate zbura.
De exemplu, se poate trece cu mașina din Qatar spre Arabia Saudită, spune Oana Țoiu.
