România îngropată de gropile de gunoi

• Serialul „România pe curat” a ajuns la ultimul episod. Îl folosim ca să tragem un nou semnal de alarmă cu privire la reciclarea deșeurilor din țara noastră. Reușim să reciclăm sub 10%! Până în 2020, conform angajamentelor pe care ni le-am luat față de Uniunea Europeană, ar trebui să urcăm la 55%. Altfel, vom plăti penalități de 200.000 de euro. Pe zi! În România, depozitele neconforme ar fi trebuit închise încă de acum opt ani, dar au funcționat în continuare, ajungându-se la adevărate dezastre ecologice.
• Groapa de la Măldărești, județul Vâlcea. Ați auzit, poate, de această groapă de lângă Horezu, care arde de patru luni! S-au alocat deja 1.2 milioane de lei pentru stingerea incendiului, dar focarele sale sunt încă active. E în continuare stare de alertă acolo. Iată: instituțiile statului român s-au dovedit toate neputincioase în fața unui munte de gunoi din județul Vâlcea. La sfârșitul verii a fost la fața locului și ministrul mediului, Grațiela Gavrilescu (ALDE). A venit, a văzut, a zis că se va rezolva, că se face o comisie, a fost huiduită de localnici, a plecat. Nu s-a rezolvat.  
• Groapa de gunoi de la Măldărești a fost mult timp singura groapă din județ. Aceasta a fost declarată neconformă și se află pe lista gropilor pentru care România a intrat în procedură de infringement din partea UE. Deși trebuia închisă anul acesta, societatea care administrează depozitul nu are niciun plan de închidere, pe fondul incendiilor care nu pot fi stinse. Impactul negativ al depozitului se resimte asupra pârâului Cornet, care este degradat, precum și asupra cursurilor Luncavăț și Ciupa (afluent al Oltului) în care ajunge pârâul. 
• Comisia pentru Mediu din Senat, condusă de Allen Coliban (USR), a inițiat, la rândul său, o anchetă parlamentară privind situația deșeurilor din România. Allen Coliban împreună cu Cornel Zainea, deputat USR, s-au deplasat, pe 14 decembrie, la Măldărești, să vadă cu ochii lor dezastrul ecologic și să discute cu autoritățile din localitate, reprezentanți ai conducerii județului Vâlcea, ai Gărzii de Mediu Vâlcea, ai Agenției pentru Protecția Mediului Vâlcea, ai Inspectoratului pentru Situații pentru Urgență și ai societății care administrează groapa de gunoi neconformă. Am fost la Măldărești să înțelegem ce se întâmplă.

Patronul gropii de gunoi, acuzat că a sechestrat organele de control 

E frumos la Măldărești-Horezu, e una dintre zonele cu cel mai mare potențial turistic din toată Vâlcea, dacă nu din toată Oltenia. Culele reabilitate, ceramica tradițională, liniștea de stațiune. Și în tot acest paradis posibil, iată: o groapă de gunoi cât un munte. Cum s-a ajuns aici?

La începutul anilor `70, comuniștii au decis: se va face un puț sec. S-a săpat și tot săpând la puțul sec a ieșit la iveală că, de fapt, aici va fi o mare groapă de gunoi. Oamenii din Măldărești și oamenii din Horezu au început să își arunce de-a valma gunoaiele. Veneau cu căruțele și aruncau. S-a făcut și Revoluția și, în primii ani ai tranziției, un cetățean pe nume Florin Nicolaescu a devenit proprietar. A luat aprobările necesare pentru groapa de gunoi și a început să producă bani din această afacere. Ani de zile a mers și așa, iar Nicolaescu a făcut avere din asta.

Pe înțelesul tuturor: când e arătat cu degetul și indicat drept principalul vinovat pentru problemele de mediu de la Măldărești, Nicolaescu arată la rândul lui cu degetul și reclamă că funcționarii instituțiilor statului sunt corupți. Până la urmă, cine i-a tot aprobat și prelungit activitatea? Și așa se face că intrarea în Uniunea Europeană a găsit Vâlcea rămasă – în chestiunile de Mediu – într-o zonă cel puțin gri.

În 2008, societatea Sacomet (controlată de Nicolaescu) a obținut o autorizație de mediu pentru 135.000 metri cubi de deșeuri, pe o suprafață de 30.000 metri pătrați. Numai că pe lângă depozitul autorizat, la Măldărești s-a format, alături, încă un munte – ilegal – de gunoaie. Încă pe atât.

Totul trebuia închis în iulie 2017, fiindcă autorizațiile au expirat, iar Sacomet nu ia nici măcar măsuri pentru colectarea levigatului care rezultă din depozitul de deșeuri și nici pentru captarea gazelor.

E o neputință toxică în relația dintre stat și proprietarii gropilor de gunoi. Instituțiile statului au amendat de două ori Sacomet în ultimul an: o dată cu 80.000 de lei, altădată cu 100.000 lei, dar Nicolaescu a contestat ambele amenzi în instanță. Și n-a plătit. Și groapa nu s-a închis.

De altfel, societatea aceasta a fost în rândul mai multor scandaluri, unele soldate cu plângeri penale. De exemplu, oamenii lui Nicolaescu au fost acuzați inclusiv că au sechestrat organele de control ale statului român pentru că au călcat o proprietate privată.

Primarul din Măldărești, Ion Bociog, este nervos. El spune că n-a fost ales să stea de veghe la groapa de gunoi. De când e stare de alertă, primarul e obligat prin lege să vegheze la coordonarea instituțiilor care intervin pentru rezolvarea situației.

Groapa de gunoi de la Măldărești e vegheată și de autospecialele pompierilor. Fumul se înalță gros. Cea mai apropiată locuință e la mai puțin de un kilometru, peste drum. Oamenii sunt furioși, dar ridică din umeri: ce pot ei să facă?

În vizită la Măldărești, parlamentarii întreabă reprezentanții autorităților locale (au fost invitați și de la Instituția Prefectului) de ce – dacă Nicolaescu a tot câștigat procese în Vâlcea – n-au cerut niciodată strămutarea cauzei (să se judece cu el în alt județ, decuplat de la puterea unui om de afaceri local). Reprezentanții ridică și ei din umeri.

Trimisul special al Sacomet ridică la rândul său din umeri și neagă orice acuzație i s-ar aduce. E nou în funcție, el nu știe, nu cunoaște, n-a văzut, dacă era domnul Nicolaescu aici… Dar domnul Nicolaescu nu e. A avut treabă la Craiova, și s-a dus la treaba lui.

Mai departe, funcționarii statului român au o tentativă de a se așeza la masă și a discuta problemele. Primarul propune o sală în separeul unui restaurant de la holul unui hotel. Gravi, bugetarii refuză să fie văzuți în timpul programului într-o unitate comercială. Primăria e în renovare, se scuză primarul, funcționează în două săli, la școală. Se merge acolo.

Factorii de la masă sunt îngândurați: să se închidă groapa aceasta, căci neconformă este, neîndoielnic!, dar ce pune Vâlcea în loc? Fiindcă n-are ce să pună și gunoaiele trebuie aruncate undeva.

Nu e vorba doar de acest județ. Situația țării noastre în domeniu este dramatică: avem doar două sisteme de management integrat funcționale și alte 12 în pregătire, dintr-un total de 32 care trebuiau să fie gata. Situația a 68 (!) de gropi neconforme a ajuns deja în atenția Curții Europene de Justiție. Sigur, a apărut și varianta incinerării acestor munți de gunoaie. Numai că incinerarea nu este tocmai reciclare. Ce urmează, așadar: 200.000 euro. Pe zi. Pentru că nu ne-am rezolvat problema deșeurilor. Din 2020.

O bombă ecologică scăpată de sub control 

Groapa de la Măldărești este vegheată de o barieră pe care e așezat un lacăt. E un lacăt cum sunt cele lăsate de îndrăgostiți pe podurile din Paris. Bineînțeles că se poate aduce în continuare gunoi aici. Cine e interesat ca incendiul să dureze? Cât statul e în stare de alertă și veghează groapa în care focul se tot aprinde, ea nu poate fi – de facto – închisă.

Într-una dintre rarele ocazii în care Nicolaescu a luat cuvântul (în primăvară, la Instituția Prefectului Vâlcea), el a declarat: Nu văd niciun dezastru din punctul meu de vedere. Punctul său de vedere este că groapa a funcționat legal, dar că s-a format lângă ea o altă groapă ilegală, despre care a anunțat organele statului, iar acestea n-au făcut nimic. Punctul său de vedere este că e vina statului!

Concluzia este așa: la Măldărești e o bombă ecologică scăpată de sub control. Nu e singura. Căci România toată – atât de mult timp indiferentă la cum a ajuns să arate mediul în care încă există – stă pe munți de gunoaie care o îngroapă.

S-a ajuns aici pentru că, de fapt, instituțiile chemate să protejeze mediul nu au putere. Nici Garda de Mediu, nici Autoritatea pentru Mediu. Ele pot da amenzi, dar când sunt contestate în instanță iar proprietarii gropii de gunoi câștigă, povestea se încheie. Și se întâmplă așa pentru că funcționăm în contra-timp cu Uniunea Europeană. Politica de mediu a UE vine înaintea dezvoltărilor economice nesustenabile. Mediul nu are culoare politică și este deasupra tuturor. Nu și în România.

Aici, mediul a fost o preocupare în umbra activităților economice. Ca atare, organele care ar putea proteja mediul nu au fost investite cu o putere reală. Guvernul a ridicat din umeri, parlamentarii se întorc la București, redactează un raport (au mai vizitat și alte gropi de gunoi neconforme din țară) și vor face propuneri de politici publice. Nu au nicio putere de decizie directă. Coliban (foto, dreapta) e un IT-ist de 38 de ani, Zainea e un IT-ist de 35 de ani. Au învățat despre mediu din mers, după ce au ajuns în această structură a Parlamentului. Alți colegi din Comisia pentru Mediu a Senatului României nici nu s-au obosit să facă deplasarea la Vâlcea.

În siajul acestei nepăsări amestecate cu neputință, groapa de la Măldărești continuă să ardă, răspândind un fum toxic peste toată zona. Uniunea Europeană așteaptă în continuare ca România să-și rezolve gravele probleme de mediu, iar în tot acest timp autoritățile noastre nu sunt capabile să stingă un incendiu întins peste o groapă de gunoi.