00:59 Partenerul strategic ne bagă trupe-n coaste
04:08 Vot „pentru” cu scandal
07:00 Decizie rapidă, efecte cu bătaie lungă
12:52 Tensiune în Strâmtoarea Ormuz
14:48 Alex Florența, vot reluat
15:54 Sursă Recorder cercetată
19:02 Curieri exploatați: două rețineri
20:02 Educația, încă un paradox
21:08 Ucraina: planul de rezervă
Convocat de pe-o zi pe alta, Consiliul Suprem de Apărare a aprobat cererea Statelor Unite de permite trimiterea în România a unor trupe și echipamente militare suplimentare, în contextul războiului din Iran.
La finalul unei ședințe de trei ore, președintele Nicușor Dan a ținut să ne asigure că ar fi vorba doar de echipamente defensive și că nu am avea motive de îngrijorare.
Surse oficiale citate de site-ul HotNews spun că Statele Unite vor trimite în jur de 500 de soldați în plus în România.
Vizate ar fi două baze aeriene din țară, nu doar cea de la Mihail Kogălniceanu.
Cât despre consecințele războiului pornit de America și de Israel, șeful statului a constatat – spre deosebire de ceea ce spunea cu mai puțin de o săptămână în urmă – că o analiză a Consiliului Suprem de Apărare chiar era necesară: combustibilii s-au scumpit deja în mai multe rânduri, iar mii de cetățeni români din Orientul Mijlociu au avut nevoie de ajutor pentru repatriere.
Ca pe stadion, cererea CSAT a primit votul Parlamentului în zgomot de vuvuzele și huiduieli și cu piepturile (retoric) dezgolite.
272 de demnitari s-au pronunțat „pentru”, optsprezece – „împotrivă”, iar cinci s-au abținut.
Doi parlamentari nu au votat – doar câteva zeci de deputați și senatori apucaseră, în graba aprobării cererii primite din partea Statelor Unite, să și consulte documentul clasificat trimis de Cotroceni Parlamentului.
Poziția coaliției de guvernare a fost susținută de premierul Bolojan, de liderul PSD, Sorin Grindeanu, și de ministrul apărării, Radu Miruță.
În contrapartidă, liderul AUR, George Simion, a spus că România riscă să fie atrasă în războiul din Iran.
Încordare în strâmtoarea Ormuz
Statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au aprobat, în unanimitate, cea mai mare de scoatere de petrol din rezervele strategice din istorie.
Organizația cu sediul la Paris reunește 32 de țări și a fost înființată în urma crizei petrolului din anii ’70.
Eliberarea, acum, a 400.000.000 de barili e menită să tempereze majorarea abruptă a prețurilor de pe piețele financiare: din cauza războiul din Iran, costul unui baril de țiței brut a sărit de 100 de dolari.
Chiar și-așa, rezervele folosite acum ajung pentru doar câteva zile, iar intervenții repetate de acest fel sunt greu de imaginat.
Iranul a amenințat astăzi că nu va permite ca „un singur litru de petrol” să treacă prin strâmtoarea strategică Ormuz în beneficiul Statelor Unite, al Israelului sau al partenerilor acestora.
Potrivit oficialităților de la Teheran, orice navă care are legătură cu aceste state „va fi o țintă legitimă”.
Prin strâmtoarea Ormuz, care face legătura între Golful Persic și Oceanul Indian, trece, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din petrolul consumat zilnic pe glob.
Trei vase comerciale au fost lovite numai în ultimele 24 de ore de „proiectile cu origine necunoscută”.
Anterior, Statele Unite anunțaseră că au „neutralizat” șaisprezece vase care ar fi plasat mine în apropierea strâmtorii.
Între timp, aviația israeliană a lansat noi atacuri asupra Iranului și a Libanului – un bloc de locuințe din centrul Beirutului a fost lovit. E al doilea atac de acest fel în mai puțin de o săptămână.
Cartierele de la periferia sudică și de la cea estică a orașului sunt lovite în fiecare zi: peste 700.000 de oameni au fost obligați să evacueze zona din ordinul armatei israeliene și se află, încă, în căutarea unui adăpost.
Alex Florența, vot reluat
Procurorul general în exercițiu, Alex Florența, nu a reușit să-și convingă colegii din Consiliul Superior al Magistraturii că merită să ocupe în viitor funcția de adjunct al șefului DIICOT.
Votul de azi din secția de procurori a CSM a fost de trei la trei, așa că el trebuie reluat săptămâna viitoare.
Candidat pentru un al doilea post de adjunct al DIICOT, Gill-Julien Grigore-Iacobici a fost respins fără menajamente: cinci voturi „împotrivă”, unul „pentru” – aproape sigur, din partea celui care îl și nominalizase, adică ministrul justiției.
Audierile candidaților propuși pentru conducerea marilor parchete continuă în zilele care vin, dar președintele Nicușor Dan va avea ultimul cuvânt în privința numirilor.
Sursă Recorder cercetată
În paralel, justiția nu le rămâne datoare celor care au îndrăznit să vorbească despre neregulile din sistem.
Fostul judecător Laurențiu Beșu este cercetat disciplinar de Inspecția Judiciară pentru afirmații făcute în documentarul Recorder „Justiție capturată”.
Sesizarea a fost făcută de Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București.
Laurențiu Beșu este acuzat că ar fi încălcat secretul deliberării: a invocat în cursul documentarului divergența ivită între el și o colegă într-un dosar din care a fost în cele din urmă îndepărtat (delegarea sa la Curtea de Apel București a încetat brusc).
Dosarul este cel al baronului PSD Nicolae Bădălău, trimis în judecată pentru trafic de influență.
Informațiile calificate drept secrete ale deliberării, totuși, sunt publice: date despre dosare se regăsesc pe portalul instanțelor, iar numele judecătorilor sunt afișate la avizierul instanței înainte de judecarea fiecărui dosar.
Contactat de Recorder, Laurențiu Beșu spune la Știrile Zilei că se aștepta la represalii.
De altfel, la trei luni de la publicarea documentarului „Justiție capturată”, autorii acestuia trec în revistă reacțiile pe care el le-a provocat în societate și în instituții.
Andreea Pocotilă și Mihai Voinea explică, într-o analiză publicată astăzi, cum s-au repliat liderii sistemului după actul jurnalistic din decembrie.
