01:04 Un război din ce în ce mai scump
04:47 Iran: Israelul revendică două „scalpuri”
06:48 Demisie la vârf în Statele Unite
08:51 Procurorii-șefi: avantaj Nicușor
12:09 Piedone, confesiuni cu iz penal
14:33 Acord comercial cu China
15:18 Bucăți de dronă căzute în Tulcea
Prețul motorinei a crescut din nou în această dimineață cu peste 15 bani pe litru – în unele cazuri, chiar și cu 22.
În ceea ce privește benzina, scumpirile de astăzi au trecut de zece bani pe litru.
Motorina standard, cel mai vândut carburant din România, costă acum peste nouă lei, iar benzina a trecut și ea de acest nivel în mai multe stații de alimentare.
E doar una dintre consecințele războiului pornit de Statele Unite și de Israel în Orientul Mijlociu: ca urmare a atacurilor, Iranul a blocat traficul petolierelor prin Strâmtoarea Ormuz. Calea navigabilă face legătura între țările din Golful Persic și Oceanul Indian și este locul prin care, în mod normal, trece circa o cincime din petrolul utilizat zilnic în întreaga lume.
În București, ministrul energiei, Bogdan Ivan, a declarat că Guvernul ar putea să declare starea de urgență pe piața petrolului și a produselor petroliere, ceea ce ar permite impunerea unui preț maximal, care să fie actualizat lunar.
La începutul războiului, Bogdan Ivan afirma că se îndoiește că prețul combustibililor ar putea să ajungă la nivelul de zece lei pe litru.
Logica pieței (extrem de) libere dictează că scumpirea transportului este întotdeauna urmată de scumpirea bunurilor de larg consum – pe scurt, de inflație.
Consultantul fiscal Adrian Bența observă însă la Știrile Zilei că, în afara motivelor obiective (precum războiul din Iran), prețurile de la noi se majorează și din rațiuni foarte subiective.
Iran: Israelul reclamă două „scalpuri”
Armata israeliană susține că l-a ucis pe Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională din Iran – ar fi cel mai important asasinat țintit de la începutul războiului încoace, după lichidarea liderului suprem, Ali Khamenei.
La ora publicării acestui articol, Iranul nu confirmase moartea lui Larijani. El urma să țină un discurs public astăzi, la înmormântarea unor marinari uciși într-un atac american – presa de stat de la Teheran a publicat doar o notă scrisă de mână de către șeful Consiliului Suprem de Securitate.
Acesta a fost văzut pentru ultima dată în public vinerea trecută.
Lichidat ar mai fi fost și comandantul milițiilor Basij, o unitate a Gărzilor Revoluționare implicată în reprimarea brutală a manifestațiilor antiguvernamentale de la începutul acestui an.
Larijani era considerat liderul de facto al Iranului după lichidarea câtorva zeci de demnitari de rang înalt în atacurile de pe 28 februarie: printre ei se numără nu numai Ali Khamenei, ci și comandantul armatei, ministrul apărării și șeful temutelor Gărzi Revoluționare – brațul armat al elitei islamice de la Teheran.
Demisie la Washington
Între timp, șoc la Washington: directorul Centrului Național Antitero, Joe Kent, a demisionat din funcție din cauză că se opune războiului din Iran.
Mai mult, el l-a îndemnat pe președintele Trump să „dea înapoi”.
Într-o scrisoare făcută publică pe rețelele sociale, Joe Kent afirmă că Iranul nu reprezintă „o amenințare iminentă” la adresa siguranței Statelor Unite.
El adaugă că administrația Trump „a pornit acest război la presiunile Israelului și ale influentului său lobby american”.
În vârstă de 45 de ani, Kent este un veteran al forțelor speciale americane și al CIA (Agenția Centrală de Informații).
Soția lui a fost ucisă în 2019, în Siria, într-un atentat sinucigaș.
Trump nu mai vrea ajutorul NATO
Directorul Centrului Național Antitero devine astfel figura cea mai importantă din cadrul actualei administrații care critică public războiul pornit de Statele Unite și de Israel.
Kent afirmă că a susținut politica externă promovată de Trump până anul trecut: în opinia sa, președintele ar fi înțeles că „războaiele din Orientul Mijlociu duc la pierderea vieților unor patrioți și atentează la avuția și la bunăstarea Statelor Unite”.
El susține chiar că oficialități israeliene de rang înalt și jurnaliști americani influenți s-ar fi folosit de date false pentru a-l convinge pe Donald Trump să plece la război.
Candidat de două ori (fără succes) la un loc în Congres, Kent a fost confirmat în post vara trecută.
Mulți politicieni democrați au criticat legăturile sale cu grupări de extremă dreapta precum Proud Boys.
În cursul audierii din Parlament, el a continuat să susțină că agenți federali ar fi alimentat tensiunile de la 6 ianuarie 2021 – susținători ai lui Trump convinși că acesta nu ar fi pierdut alegerile din 2020 au luat cu asalt atunci Capitoliul, în încercarea de a împiedica validarea victoriei lui Joe Biden.
Între timp, președintele Statelor Unite s-a dezlănțuit pe rețelele sociale la adresa aliaților din cadrul NATO.
El a scris că Statele Unite nu au nevoie (și că nu ar fi avut, de fapt, niciodată) de sprijin pentru securizarea strâmtorii Ormuz.
Oricum, aproape toți aliații îl refuzaseră încă de ieri, pe motiv că războiul din Iran nu are nimic de-a face cu NATO, o alianță prin definiție defensivă.
