01:11 Criza carburanților: primele măsuri
05:00 Trump visează negocieri cu Iranul
07:41 Evacuarea păcănelelor: consultări publice
12:31 Jurnaliști amenințați cu procese
14:25 Poker politic în coaliție
15:26 Budapesta, linie directă cu Moscova?
16:54 Atac antisemit la Londra
Prinsă timp de o săptămână întreagă cu negocierea la sânge a bugetului, coaliția de guvernare a aflat, în cele din urmă, că restul lumii se confruntă cu o criză a carburanților.
Prin ordonanță de urgență, Guvernul va oficializa mâine situația provocată pe piețele de profil de atacurile americano-israeliene asupra Iranului și de blocarea ulterioară a strâmtorii Ormuz: calea navigabilă face legătura între țările din Golful Persic și Oceanul Indian, iar pe acolo trece, în mod obișnuit, circa o cincime din petrolul folosit în întreaga lume.
Prețul benzinei a depășit deja valoarea de nouă lei pe litru, în vreme ce motorina se apropie de pragul de zece.
Cum transporturile mai scumpe înseamnă și servicii la fel, efectele inflaționiste mai par doar o chestiune de timp.
Ordonanța de mâine ar urma să includă mai multe măsuri menite să tempereze prețurile. Printre ele: adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime va fi limitat la jumătate din media anului trecut.
Plafonarea se va aplica pe întreg lanțul economic, de la rafinare până la distribuție.
Companiile, în fine, vor mai putea să exporte combustibili doar cu acordul ministerelor economiei și energiei. Situația de criză va permite introducerea unor astfel de măsuri pentru o perioadă inițială de șase luni. Prelungiri succesive ar putea fi decise în funcție de evoluția pieței.
O întrebare firească, deci, este dacă demersul Guvernului chiar o să ducă la reducerea costurilor de la pompă. Pus în situația de a răspunde, ministrul energiei, Bogdan Ivan, a dat de înțeles că ar fi mai bine să consultăm un vrăjitor.
„Ar fi de-a dreptul imposibil să pot să intuiesc modul în care creșterea cotației internaționale a barilului de petrol poate să fie în următoarele ore sau zile, nu am un glob de cristal. Aceste măsuri limitează impactul negativ”, a spus el.
După primele atacuri asupra Iranului, Bogdan Ivan afirmase că se îndoiește că prețurile combustibililor vor ajunge la zece lei pe litru.
Previziuni încă și mai pesimiste ale unor economiști arată că motorina ar putea să ajungă să coste chiar și cincisprezece lei.
Trump visează negocieri cu Iranul
Aflat la originea acestei noi crize globale, autointitulatul „geniu stabil” aflat la putere în Statele Unite s-a răzgîndit încă o dată: Donald Trump afirmă că ar fi avut „discuții foarte bune și productive” cu Iranul pe tema încetării războiului și că va amâna atacurile armate cu care amenințase în weekend centralele electrice și infrastructura energetică din Iran.
Ultimatumul adresat sâmbătă ar fi trebuit să expire peste doar câteva ore și amenința să provoace o nouă escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu: Iranul amenințase, la rândul său, cu atacuri asupra centralelor de curent și a instalațiilor de desalinizare a apei din toate acele țări din Golful Persic aliate cu Statele Unite.
„Ne-am pus de acord în mai multe privințe. O să ne și întâlnim foarte curând. Dacă totul merge bine, vom pune capăt conflictului. Dacă nu o să-i bombardăm în continuare din toată inima”, a spus Trump.
Teheranul a dezmințit foarte repede aceste afirmații : Iranul nu are contacte cu președintele Statelor Unite nici măcar prin mediatori, a transmis presa de stat din republica islamică. â
Președintele Parlamentului iranian, la rândul său, a spus că Washingtonul s-a folosit de ceea ce numește „o știre falsă” ca să manipuleze bursele internaționale, unde, într-adevăr, prețurile petrolului brut s-au redus după intervenția lui Trump.
Poker politic în coaliție
Așadar, nu numai țara, ci întreaga lume arde. Însă babele noastre, după cum e obiceiul locului, se piaptănă frenetic mai departe: conducerea PSD a hotărât că va organiza pe 20 aprilie consultarea internă privind participarea la guvernare.
Sorin Grindeanu nu-și mai ascunde de mult intenția de a-i îndepărta din cabinet pe premierul Bolojan și pe reprezentanții USR – rezultatul așa-zisei „consultări interne” e ca și cunoscut deja.
Săptămâna aceasta, Grindeanu ar urma să le explice însă și socialiștilor europeni, în cursul unei vizite în Bruxelles, ce are de gînd să facă.
Evident, liberalii nu se puteau lăsa mai prejos: într-un interviu la RFI România, vicepreședintele Alexandru Muraru a spus că partidele de dreapta au început de vreo câteva săptămîni discuții neoficiale în vederea unui proiect de tip „Alianța Dreptate și Adevăr”, din 2004.
PNL, USR și alte câteva minuscule grupări politice ar încerca să se coalizeze în așteptarea alegerilor locale și parlamentare din 2028.
Linie directă Budapesta-Moscova?
Într-o campanie electorală în care chiar nu se dă în lături de la mai nimic, premierul Ungariei, Viktor Orbán, anunță că a dispus o anchetă în privința presupusei interceptări a comunicațiilor ministrului său de externe.
Cotidianul Washington Post scria, citând un oficial european, că ministrul Péter Szijjártó și-ar fi făcut un obicei ciudat în ultimii ani: în pauzele reuniunilor europene, l-ar fi sunat direct pe omologul său din Rusia, Serghei Lavrov, pentru a-l ține la curent cu deciziile și intențiile Bruxelles-ului.
Un canal conservator de știri din Ungaria, mai apoi, a publicat un fișier audio care surprinde discuția dintre un jurnalist de investigație din țara vecină și o sursă: pe parcursul înregistrării, ziaristul afirmă că ar fi dat „unui organ de stat din Uniunea Europeană” două dintre numerele pe care Szijjártó le-a folosit pentru apelurile către Moscova.
Site-ul Politico adaugă, la rândul său, că liderii europeni au restrâns circulația materialelor confidențiale către Budapesta și că au ales adeseori să se întâlnească în grupuri mai mici, fără reprezentanții Ungariei.
Premierul liberal al Poloniei, Donald Tusk, a confirmat că are suspiciuni la adresa țării vecine de mai multă vreme și a adăugat că ipoteza colaborării directe cu Moscova „chiar n-ar trebui să surprindă pe nimeni”.
Pentru prima dată din 2010 încoace, regimul Orbán pare confruntat cu pericolul real de a pierde puterea la alegerile parlamentare de pe 12 aprilie.
