01:06 Procurorii-șefi: Nicușor Dan, avocat din oficiu

07:39 Trump, (și mai) supărat pe NATO

09:01 Iran: încetarea focului, problematică

10:37 Trai bun la SRI

11:51 Cum se protejează Protecția Copilului

13:00 Regimul Orbán, acuzat de trădare

Klaus Iohannis măcar tăcea expresiv: Nicușor Dan ne-a mai și explicat în detaliu de ce a trecut cu atâta ușurință peste obiecțiile Consiliului Magistraturii în privința noilor procurori-șefi de la marile parchete: dacă s-o fi întâmplat să greșească, a spus el, votanții îl pot sancționa la următoarele alegeri.

Președintele a acceptat șapte dintre cele opt propuneri pe care i le-a făcut ministrul justiției.

Radu Marinescu, la fel ca șeful statului, neagă azi că PSD și Nicușor Dan ar fi negociat numirile, în așteptarea celor – mult amânate – din fruntea serviciilor secrete.

Printre magistrați, stupoare: procurorul Claudiu Sandu s-a declarat șocat de decizia președintelui. El este unul dintre cei care-au expus neregulile din sistemul judiciar în documentarul Recorder „Justiție capturată”.

Într-o postare pe Facebook, Claudiu Sandu afirmă că România nu mai este un stat de drept, ci o țară în care singura putere care contează este cea politică.

Vicepreședintele în exercițiu al CSM, Bogdan Staicu, a contestat și el numirile, mai ales pe cele avizate negativ de Consiliu sau în cazul cărora s-a ajuns la balotaj.

Secția de procurori a CSM, de exemplu, a respins sec candidatura Cristinei Chiriac: numită acum în funcția de procuror general, ea a primit un singur vot „pentru” din șase: acesta a aparținut tocmai celui care o propusese, ministrul Radu Marinescu.  

În conferința în care a anunțat semnarea decretelor de numire, Nicușor Dan s-a transformat într-un adevărat avocat din oficiu al procuroarei Chiriac.

Între altele, ea e acuzată că a ținut la sertar mai multe probe din dosarul lui Cornel Onilă: fostul episcop ortodox de Huși avea să fie în cele din urmă condamnat pentru sute de violuri asupra unor elevi de la seminarul teologic.

Jurnalista Diana Oncioiu a făcut parte din echipa care a documentat cazul „Onilă”, ceea ce a silit până la urmă justiția să redeschidă ancheta.

Diana Oncioiu explică în ediția de azi a Știrilor Zilei de ce justificările oferite de procuroarea Chiriac (și preluate ca atare de președinte) nu stau în picioare.

Blat (prost) camuflat

Cât despre blatul politic privind numirea noilor procurori-șefi, dacă de dovezi în plus mai era nevoie, ele continuă să vină chiar din partea celor implicați.

Site-ul G4Media publică azi un document care arată cât de sigur pe sine era Marius Voineag: acuzat de foștii colegi din DNA c-ar fi întârziat cu intenție mai multe dosare de mare corupție, el tocmai ce-a devenit adjunct al Cristinei Chiriac la Parchetul General.

Documentul publicat de G4Media arată că Voineag și-a detașat șoferul de la DNA la Parchetul General înainte ca ministrul Marinescu să fi trimis propunerile la Cotroceni, iar președintele să fi luat decizia.

Nicușor Dan a spus că l-a numit pe Voineag pentru că era singurul candidat pentru postul pe care-l ocupă acum.

Mai mulți magistrați îl avertizaseră pe președinte, inclusiv la consultările de la Cotroceni din luna decembrie, că numirile erau cunoscute cu mult dinainte.

Potrivit lor, un semnal clar din partea lui Nicușor Dan că și altcineva ar fi avut vreo șansă ar fi schimbat fundamental competiția încheiată ieri.

Trai bun la SRI

Firma unui fost director economic din cadrul SRI a câștigat sute de contracte pentru echipamente IT din partea Serviciului Român de Informații.

Societatea – una imobiliară – a încasat astfel peste 4.500.000 de lei, majoritatea prin achiziții directe.

Potrivit site-ului Public Record, Călin Alexandru Bădărău a fost angajat în două unități militare ale SRI până în anul 2021. Atunci a trecut în rezervă, la doar 52 de ani.  

După pensionare, a devenit director economic al firmei Atheneum Group, al cărei obiect principal de activitate e administrarea imobilelor. Societatea are doar doi angajați.

Atheneum Group a vândut însă SRI-ului laptopuri, licențe soft, camere GoPro sau servicii Starlink.

La mijlocul anului trecut, serviciul a făcut nu mai puțin de paisprezece achiziții de la această firmă în mai puțin de o oră.

Călin Alexandru Bădărău mai este director administrativ adjunct la Universitatea București și figurează ca director economic în alte aproape douăzeci de firme.

Potrivit declarației de avere, el încasează o pensie de serviciu de peste 13.000 de lei pe lună.

Încetare problematică a focului

Iranul reclamă că un nou val de atacuri israeliene în sudul Libanului reprezintă „o gravă încălcare” a înțelegerii privind încetarea focului, care fusese anunțată săptămâna aceasta.

În noaptea de marți spre miercuri, Casa Alba a trâmbițat suspendarea timp de două săptămâni a ostilităților, în așteptarea unui eventual acord de pace.

Potrivit ministerului de externe de la Teheran, însă, un „masacru” a urmat în Liban la nici 24 de ore de la acel anunț: peste 200 de persoane au fost ucise.

Republica islamică adaugă că strâmtoarea Ormuz se va redeschide doar dacă agresiunea americană încetează.

Închiderea căii navigabile prin care trece o bună parte a petrolului din Golful Persic a provocat o criză acută pe piețele energetice globale.

De celalaltă parte, Donald Trump afirmă că forțele americane vor rămâne „la posturi” până când Teheranul respectă în întregime acordul privind încetarea focului.

În caz contrar, scrie el pe rețelele sociale, „începe Bubuiala – mai mare, mai eficientă și mai puternică decît s-a văzut vreodată”.

Trump insistă că înțelegerea include redeschiderea strâmtorii Ormuz și abandonarea programului de înarmare nucleară: nici Statele Unite, nici Israelul nu au făcut publică vreo dovadă certă că Teheranul ar fi fost pe punctul de a obține o armă atomică sau că ar fi reprezentat o amenințare iminentă la adresa celor două state.

Cele mai recente

PODCAST. Cum ieșim din criza energetică?

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice. Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice.