FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea
00:59 PSD versus Bolojan
04:22 AUR: „Moțiune și anticipate!”
05:58 Nicușor Dan, prudent
06:53 Banul, ochiul dracului
09:00 „Glume” online cu „șobolăneală”
11:52 A opta oară, cu noroc
13:29 STB, pe minus
14:26 Spion extrădat
15:13 Hagi, noul selecționer al României
Discursul de adio fusese repetat cu ore bune înaintea așa-zisului vot.
Imediat ce Sorin Grindeanu l-a zărit însă pe reporterul HotNews Cristian Andrei, liderul PSD s-a întrerupt și a plecat din sală.
Circa 5.000 de membri ai partidului au fost chemați să decidă dacă merg mai departe pe mâna premieului Bolojan sau dacă îi retrag sprijinul politic.
Iar sprijinul politic – surpriză! – chiar a fost retras, la capătul unei proceduri în care, se relatează, fiecare vot exprimat va putea să fie verificat la vârf.
Rezultatul cunoscut dinainte de toată lumea a venit la capătul a nu mai puțin de treisprezece discursuri ale liderilor PSD (de la Sorin Grindeanu pînă la vicepremierul Marian Neacșu și la Lia Olguța Vasilescu, primărița Craiovei).
Iar punctul culminant pare să fi fost calculat pentru efectul mediatic major: perioada de vârf a audienței zilnice a televiziunilor de știri, plătite de ani buni încoace cu milioane de euro din subvențiile încasate de partidele parlamentare din buget.
Ce urmează?
Liberalii se pregătesc să răspundă pe măsură: odată retrași miniștrii PSD din cabinet, Ilie Bolojan ar urma nu numai să desemneze interimari, ci și să-i dea afară pe toți oamenii PSD din instituțiile guvernamentale: de la secretari și subsecretari de stat până la șefii de agenții, autorități sau alte instituții centrale.
În cazul unei așteptate riposte constând în depunerea unei moțiuni de cenzură de către PSD, nu mai există vreo șansă de reconciliere, a spus preşedintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean.
O moțiune de cenzură – și eventuale alegeri anticipate – sunt așteptările pe care le are AUR.
Liderul partidului, George Simion, pare mulțumit deocamdată să nu-și întrerupă adversarii.
La Cotroceni, răbdare: președintele Nicușor Dan susține că, în ciuda turbulențelor politice, formațiunile aflate (încă) împreună la putere ar fi de acord să facă toate eforturile de care e nevoie pentru ca România să încaseze ce-o mai putea încasa din PNRR.
Programul european de investiții post-pandemie se încheie în luna august.
Nicușor Dan speră în continuare ca o coaliție pro-europeană să poată rămâne cumva funcțională.
El repetă, pe de altă parte, că nu va susține un Guvern din care să facă parte AUR.
Banul, ochiul dracului
Dincolo de clamata preocupare față de soarta cetățeanului de rând, accesul la resurse e, de fapt, una dintre primele cauze ale conflictului politic izbucnit acum.
Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a depus în regim de urgență un proiect de lege care ar interzice timp de doi ani vânzarea unor acțiuni ale companiilor de stat profitabile.
Săptămâna trecută, Guvernul anunțase că analizează posibila listare pe Bursa de Valori București a unor pachete minoritare de acțiuni la câteva dintre aceste societăți.
Publicat pe site-ul Executivului, programul de guvernare menționează la capitolul al șaptelea („restructurarea companiilor de stat”) un obiectiv clar: „listarea la bursă a mai multor companii de stat”.
Documentul explică apoi că este vorba de „pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare a statului pentru companii publice”.
Odată listată, o companie nu mai poate ține secrete contractele sau pierderile, este obligată de lege să publice rapoarte trimestriale și anuale detaliate și trebuie să le explice acționarilor orice tranzacție majoră sau contract cu statul.
PNRR, de asemenea, prevede explicit restructurarea, până la finalul lui august, a cel puțin trei companii din energie și transporturi.
În toamnă, Comisia Europeană a suspendat tocmai plata unor fonduri PNRR de aproape 700.000.000 de euro.
Printre motivele invocate se numără felul în care se fac numirile la vârf în companiile energetice de stat.
Bulgaria, brusc mai stabilă
Kremlinul a salutat azi apelurile la dialog din partea fostului președinte al Bulgariei Rumen Radev – acesta a câștigat detașat alegerile parlamentare din țara vecină.
El s-a pronunțat deja pentru restabilirea legăturilor cu Rusia.
Potrivit rezultatelor oficiale publicate astăzi, Radev a obținut majoritatea absolută, cu peste 44% dintre sufragii.
Este prima majoritate parlamentară absolută pentru un partid din Bulgaria din 1997 încoace, iar rezultatul oferă ocazia de a forma un Guvern stabil după nu mai puțin de opt runde de alegeri în cinci ani.
Formațiunea lui Radev, botezată „Bulgaria Progresistă”, este cu mult înaintea conservatorilor lui Boiko Borisov și a liberalilor, care au obținut circa 13%.
Borisov pierduse puterea, după aproape un deceniu, în urma unor mari proteste anticorupție din 2021.
Rumen Radev s-a angajat în campanie să pună capăt corupției și instabilității care afectează cea mai săracă țară din Uniunea Europeană.
Viitorul prim-ministru a afirmat că țara își va păstra drumul european, dar că o Bulgarie puternică are nevoie de „spirit critic și pragmatism”.
El e de acord cu Ungaria și cu Slovacia, țări ai căror lideri refuză să sprijine militar Ucraina.
Radev a exclus însă utilizarea dreptului de veto al Sofiei pentru a bloca deciziile Uniunii Europene, așa cum a procedat, de exemplu, Viktor Orbán.
