00:52 Legea femicidului, promulgată
05:02 Miniștrii PSD au demisionat
08:08 Șoșoacă, aproape fără imunitate
09:41 Patronul „Uzinei firmelor”, arestat pentru ultraj
11:35 SUA: secretarul Marinei, demis
13:13 Reguli noi pentru muncitorii străini
14:10 Șeful CJ Sălaj, sub control judiciar
14:52 Afaceri de familie. Familia Simonis
Zeci de victime în fiecare an și un prim pas spre o posibilă soluție: președintele Nicușor Dan a promulgat astăzi, în ultima zi în care putea să o facă, legea femicidului și a violențelor care îl preced.
Nicușor Dan a scris apoi pe Facebook că actul normativ e foarte necesar și că el reprezintă „o recunoaștere a unei realități dureroase”.
Cu o lună în urmă, când Parlamentul a adoptat legea, președintele spunea însă că o va analiza atent, pentru că „atunci când intervii la Codul Penal, trebuie să ai grijă să nu strici niște echilibre”.
Pe scurt, legea definește femicidul ca uciderea cu intenție a unei femei, indiferent de vârstă, de motivul faptei sau de relația cu agresorul.
Infracțiunea va fi pedepsită ca omorul calificat, cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau cu detenția pe viață.
Una dintre prevederile cele mai importante: nu mai e nevoie de o plângere din partea victimei pentru ca urmărirea penală să înceapă.
Mai mult, cercetarea continuă chiar dacă femeia își retrage sesizarea.
Andreea Bragă, membră a organizației feministe Centrul Filia, spune la Știrile Zilei că legea femicidului este cu atât mai importantă cu cât ea prevede și măsuri legate de educație și de prevenție.
Inițiată în toamna anului trecut, legea femicidului a avut cel mai mare număr de susținători din istoria post-decembristă a Parlamentului României: 273 de demnitari de la toate partidele.
Anul 2025 a fost marcat de mai multe crime care puteau fi evitate. Inerția autorităților și lipsa sancțiunilor pentru cei care s-au făcut că nu văd problemele au dus la mai multe proteste de stradă.
Aproape șaizeci de femei au fost ucise numai anul trecut în România de actuali și foști parteneri.
Miniștrii PSD au demisionat
Încercarea de mediere și îndemnul la calm din partea președintelui n-au întors pe nimeni din drum.
Cel puțin nu încă.
La nici 24 de ore de la consultările de la Cotroceni provocate de retragerea sprijinului oferit de PSD premierului Bolojan, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu au demisionat din Guvern.
Formațiunea speră să forțeze plecarea liderului PNL de la Palatul Victoria – varianta cea mai eficace ar fi ca Parlamentul să adopte o moțiune de cenzură prin care întregul Guvern să fie demis.
Deocamdată, cabinetul are la dispoziție o lună și jumătate în care funcționează cu puteri depline, iar premierul n-a stat prea mult pe gânduri: Ilie Bolojan i-a înlocuit rapid pe miniștrii demisionari cu unii aflați deja în Guvern și a și trimis propunerile la Cotroceni.
Postul (extrem de influent) de vicepremier ocupat pînă acum de Marian Neacșu e preluat de Oana Gheorghiu, una dintre țintele predilecte ale criticilor PSD.
Premierul însuși devine și ministru al energiei, în plină criză globală provocată de războiul din Iran.
Cu ochii la PNRR
În teorie, toate partidele care au guvernat împreună până acum susțin măsurile de care ar fi nevoie pentru ca România să nu piardă finanțări PNRR de circa 10.000.000.000 de euro.
Programul de investiții post-pandemie se încheie în august, iar Bucureștiul are încă de adoptat legi precum cea a salarizării bugetarilor, reforma ANAF sau legea guvernanței corporative în companiile de stat.
Drept urmare, portofoliul justiției i-a fost încredințat unui fost titular, Cătălin Predoiu.
Tánczos Barna a fost nominalizat la agricultură, Dragoș Pîslaru – la Ministerul Muncii, Attila Cseke la sănătate, iar Radu Miruță – la transporturi.
Într-un comunicat scurt, PSD afirmă azi că este dispus să participe la formarea unui nou Guvern pro-european și să susțină un premier „politic sau tehnocrat”.
Formațiunea lui Sorin Grindeanu consideră că, de vreme de Ilie Bolojan nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare, el nu mai poate conduce Guvernul.
Șoșoacă, aproape fără imunitate
Comisia juridică a Parlamentului European a aprobat azi ridicarea imunității Dianei Șoșoacă.
Surse citate de agenția de știri Agerpres afirmă că votul din plen ar fi de așteptat luni, pe 27 aprilie.
Parchetul General ceruse încă din toamnă Parlamentului să aprobe ridicarea imunității eurodeputatei – ea este cercetată pentru mai multe infracțiuni, printre care se numără propaganda legionară.
Șoșoacă mai e acuzată de promovarea în public a cultului unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război, pentru negarea Holocaustului, dar și pentru lipsire de libertate și ultraj.
În februarie anul trecut, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a depus la Parchetul General un denunț la adresa Dianei Șoșoacă pentru promovarea cultului dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu.
Anterior, în octombrie 2024, Parchetul General a deschis un dosar pe numele ei pentru că l-a omagiat pe liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu.
La circa o lună după aceea, ea a luat parte la comemorarea a 86 de ani de la moartea acestuia, la troița din localitatea ilfoveană Tâncăbești. „E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot”, a spus ea atunci.
În fine, o jurnalistă din Italia a depus plângere penală împotriva Dianei Șoșoacă încă din decembrie 2021: ea o acuză pe eurodeputată că a sechestrat-o în cabinetul său de avocatură din București din cauza neînțelegerilor legate de un interviu.
SUA: secretarul Marinei, demis
Secretarul Marinei americane, John Phelan, civilul cu cel mai înalt rang din cadrul acestei forțe, își părăsește funcția „cu efect imediat”.
Anunțul foarte sec al Pentagonului nu este însoțit de vreo explicație pentru această plecare subită, într-un moment în care Statele Unite sunt angajate într-un conflict prelungit cu Iranul.
Lista comandanților demiși fără explicații de administrația Trump se îngroașă, așadar: în plin război în Orientul Mijlociu, șeful statului major al armatei, generalul Randy George, a fost și el forțat să plece de pe o zi pe alta.
Alți responsabili cu rang înalt au avut aceeași soartă: e vorba de șefii Marinei și Gărzii de Coastă, de comandantul agenției de informații NSA și de adjunctul șefului de Stat Major al Forțelor Aeriene.
Teheranul, între timp, a încasat primele taxe de trecere a Strâmtorii Ormuz.
Calea navigabilă, esențială pentru tranzitul petrolului din Golful Persic, a fost închisă de la începutul conflictului, ceea ce a provocat un cutremur pe piețele energetice globale.
În ciuda încetării focului, care a intrat în vigoare pe 8 aprilie și a fost prelungită foarte de curând de Donald Trump, republica islamică a continuat să blocheze strâmtoarea, în vreme ce Statele Uniteau impus o blocadă asupra porturilor iraniene.
Mai multe incidente s-au produs în regiune în ultimele zile.
Teheranul a repetat că un acord de pace nu va putea fi convenit atâta timp cât blocada americană e în vigoare.
