01:08 PSD, retras parțial

04:51 Nicușor Dan: Fără AUR, sub nicio formă

05:45 George Simion, încă un derapaj

07:38 Justiție strâmbă: Lia Savonea a achitat un tâlhar

09:42 Summit U.E. „fără ruși în sală”

11:59 Intervenție letală

13:01 Azilele groazei: judecata, etern amânată

14:00 O afacere ca la Hollywood

„Mă retrag, dar doar un pic”: prima săptămână a crizei politice provocate de PSD se încheie cu plecarea miniștrilor săi din Guvern, dar nemișcați rămân, pentru moment, secretarii și subsecretarii de stat, șefii numiți pe criterii politice în diverse instituții și – firește – clienții partidului din conducerile marilor companii publice, profitabile sau nu.

Întrebat într-un interviu la Europa FM dacă PSD-știi din eșalonul al doilea al guvernării vor urma drumul deschis de colegii lor din cabinet, premierul Bolojan a răspuns inginerește: secretarii și subsecretarii de stat ai partidului rămân „operaționali”.

Liderul PNL a spus că i-ar putea demite doar pe unii dintre ei.

Potrivit site-ului HotNews, aproape optzeci de reprezentanți ai PSD se află încă în posturile din ministere și din instituțiile din țară. Locurile lor au fost negociate anul trecut, odată cu protocolul coaliției și cu programul de guvernare.

Pe termen scurt, premierul a confirmat că va încerca să grăbească legea salarizării unitare a bugetarilor, de care depinde o tranșă consistentă din PNRR, în puținul timp care i-a mai rămas Bucureștiului până la închiderea programului european de investiții.

Guvernul s-ar gândi să elimine beneficii precum indemnizația de hrană și sporul pentru condiții vătămătoare, încasate de unii dintre angajații de la stat.

Deși tăierile aplicate de anul trecut încoace au însemnat – între altele – venituri reduse pentru profesori, mame și persoanele cu dizabilități, premierul pretinde că nimeni nu va ieși pe minus.

Nicușor Dan: „Fără AUR, sub nicio formă”

Aflat astăzi în Cipru, la un summit neoficial al Uniunii Europene, președintele a fost întrebat dacă exclude din capul locului posibilitatea ca un Guvern minoritar să treacă de votul de încredere al Parlamentului cu susținerea unor reprezentanți AUR.

Nicușor Dan a răspuns că va respinge o astfel de variantă, indiferent dacă ea îi va fi propusă de PSD sau de PNL.

Președintele a spus de mai multe ori, până acum, că nu e de acord nici cu soluția unui Guvern care să includă reprezentanți ai formațiunii conduse de George Simion.

Ajuns așadar, dintr-odată, în poziția de arbitru al vieții politice, AUR nu are de făcut decât două lucruri: primul e să aștepte oferte, pentru că de voturile sale ar fi nevoie fie pentru ca Guvernul să cadă, fie pentru ca un cabinet minoritar să rămână la Palatul Victoria.

Iar cel de-al doilea: să nu antagonizeze prea multă lume, după modelul urmat de George Simion la alegerile de anul trecut – plecat în cursă drept mare favorit, el a reușit să înspăimânte suficientă lume încât Nicușor Dan să se instaleze, în cele din urmă, la Cotroceni.

Săptămâna aceasta, George Simion nu s-a mai putut abține și a recidivat: aflat la Târgu Mureș, el l-a numit „paraplegic” pe președintele în exercițiu, într-un discurs dedicat situației de la combinatul Azomureș.

Asistența nu a reacționat în nici un fel.

Simion reclamase refuzul lui Nicușor Dan de a invita partidele din opoziție la consultările organizate miercuri la Cotroceni.

Paraplegia este paralizia jumătății inferioare a corpului, inclusiv a picioarelor, provocată de leziuni ale măduvei spinării sau de afecțiuni neurologice. Mii de cetățeni români au această boală.

Liderul AUR l-a jignit și în trecut pe Nicușor Dan, pe care l-a calificat în mai multe rînduri drept „autist”.

O judecată etern amânată

Dosarul grupării Godei din scandalul „Azilele groazei” a fost amânat din nou. La trei ani de când Centrul de Investigații Media și Buletin de București au dezvăluit abuzurile din trei centre pentru persoane cu dizabilități din Voluntari, Tribunalul Ilfov nu a reușit să stabilească dacă judecata poate începe.

Instanța a invocat „lipsa de procedură” și a amânat decizia pînă pe 18 iunie.

Condusă de Ștefan Godei, un fost șofer al Gabrielei Firea la Primăria Bucureștiului și la Senat, gruparea a sechestrat mai multe persoane, le-a furat banii sau bunurile și le-a ținut în condiții mizere în căminele din Ilfov.

Toți acuzații sunt acum liberi, iar sechestrele puse pe averile lor au fost ridicate.

Direcția de Asistență Socială din sectorul 3 al Bucureștiului a confirmat pentru G4Media că niciunul dintre angajații săi nu a fost nici măcar cercetat disciplinar pentru ceea s-a întâmplat cu oamenii intrați pe mîna grupării Godei.

Summit U.E. „fără ruși în sală”

Summitul european organizat în ultimele două zile în Cipru – deși neoficial – a marcat un moment care se anunță important: odată ce Ungaria (condusă încă de Viktor Orbán) nu și-a mai exercitat dreptul de veto, statele membre au putut să aprobe relativ repede un al douăzecilea pachet de sancțiuni la adresa Rusiei, dar și un împrumut de 90.000.000.000 de euro destinat Ucrainei blocat cu încăpățânare până acum de Budapesta.

Ușurarea a fost evidentă chiar și în afara discuțiilor oficiale.

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a salutat absența lui Orbán de la summitul din Nicosia.

„Pentru prima dată după ani întregi”, le-a declarat el jurnaliștilor, „n-au fost ruși în sală, dacă înțelegeți ce vreau să spun”.

Gluma amară a lui Donald Tusk a fost cu atât mai reușită cu cât premierul Poloniei a fost întrerupt în cursul declarațiilor de presă de către Robert Fico, premierul pro-rus al Slovaciei și unul dintre aliații de încredere ai Ungariei lui Viktor Orbán.

Ministrul de externe de la Budapesta, Péter Szijjártó, a recunoscut că-și suna frecvent omologul de la Moscova, pe Serghei Lavrov, în timpul reuniunilor europene la nivel înalt, pentru a-l ține la curent cu intențiile statelor membre.

Presa independentă din Ungaria a publicat înregistrări care arată că regimul Orbán a sabotat cu aprobarea lui Putin măsurile de ajutorare a Ucrainei și eforturile europene de a sancționa mai mulți demnitari și oligarhi ruși, dar și companiile care susțin efortul de război al Moscovei.

După aproape două decenii la putere, Viktor Orbán a suferit o înfrângere la scor în alegerile parlamentare de pe 12 aprilie.

Cele mai recente

PODCAST. Cum ieșim din criza energetică?

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice. Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice.