01:08 Moțiune PSD-AUR

03:35 Grindeanu, tot pe loc

05:23 Ce vrea AUR

07:27 Drone și restanțe

10:12 SUA: epoca violenței politice

11:50 Postări cât un salariu minim

12:55 România, prima la accidente

13:47 Avionul, tot mai scump

După numai o săptămână de moderare marca Nicușor Dan, PSD și AUR anunță că depun împreună o moțiune de cenzură cu șanse ridicate să provoace căderea Guvernului Bolojan.

Demersul a fost oficializat chiar în timp ce, la Cotroceni, liderii coaliției formate după parlamentare negociau posibile priorități comune pentru viitorul apropiat: fondurile europene din programele SAFE și PNRR și aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Interesant, primul anunț nu a venit din partea președinților PSD și AUR.

Fostul vicepremier Marian Neacșu și președintele Consiliului Național de conducere al AUR, Petrișor Peiu, sunt cei care s-au afișat umăr la umăr.

Jurnalistul HotNews Cristian Andrei a remarcat că Neacșu e de foarte multă vreme un politician discret, dar extrem de influent în PSD, și că Petrișor Peiu i-a fost consilier vreme de patru ani fostului prim-ministru Adrian Năstase.

Cei doi afirmă că orice parlamentar, indiferent de partid, va putea să să contribuie la textul moțiunii și să semneze documentul.

PSD și AUR au împreună 219 parlamentari – le mai trebuie doar 13 voturi, adică, pentru a trânti Guvernul.

De vreme ce Marian Neacșu vorbea despre „un prim pas” pe un drum comun, să fie acesta începutul unei frumoase prietenii la guvernare?

Rămâne de văzut, a sugerat Petrișor Peiu.

Grindeanu, tot pe loc

La câteva ore distanță, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că le-a cerut secretarilor de stat și prefecților partidului să demisioneze și ei, așa cum au făcut deja miniștrii formațiunii.

Surse din cadrul PSD au spus pentru Știrile Zilei că Grindeanu, însă, nu va pleca de la conducerea Camerei Deputaților, post obținut tot în urma înțelegerii rupte acum.

El va elibera locul doar dacă PSD ajunge în opoziție.

Iar în viziunea lui Sorin Grindeanu, refacerea coaliției – fără Ilie Bolojan în poziție de decizie – ar fi încă posibilă.

Sugestia (nici măcar foarte discretă) că președintele și o parte a PNL-ului s-ar putea descotorosi mai repede de Ilie Bolojan a fost dublată de insistența lui Sorin Grindeanu că PSD și AUR nu au vreun acord referitor la o eventuală colaborare în perioada de după moțiunea de cenzură.

Întrebat de mai multe ori dacă își menține părerea exprimată public potrivit căreia AUR e un partid extremist, liderul PSD a evitat să răspundă.

UDMR a anunțat deja că nu o să voteze vreo moțiune de cenzură depusă ori susținută de AUR, în vreme ce liberalii și USR-iștii stabiliseră anterior că, într-o astfel de situație, cele două partide nu se vor mai alia cu PSD.

Cât despre liderul AUR, George Simion crede că moțiunea de cenzură ar putea să fie votată săptămâna viitoare – marți, de exemplu, pe 5 mai.

El speră ca numărul semnatarilor să fie egal cu sau mai mare decât cel necesar pentru adoptarea documentului – 232.

Drone și restanțe

Neutru ca Elveția (și aproape la fel de senin), Nicușor Dan continuă să medieze, după cum spuneam, și în privința obiectivelor urgente.

Pe scurt: banii europeni pentru înzestrarea armatei, fondurile PNRR și dorita aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Dacă poziția fragilă în care se găsește România nu era suficient de clară, peste weekend au căzut nu mai puțin de trei drone în țară: una în Tulcea și două în Galați.

Primul dintre aparate, dar și cel din care s-au găsit fragmente în Tulcea aveau și încărcătură explozibilă.

Ele au fost detonate în siguranță, iar ambasadorul Rusiei a fost convocat la Ministerul de Externe.

Pentru prima dată, a spus ministra Oana Țoiu, Vladimir Lipaev nu a putut nega „cu totul” că drona căzută într-un cartier din Galați aparține Rusiei.

Totuși, într-un comunicat ulterior, Liapev a respins ceea ce numește „insinuările nefondate” ale Bucureștiului.

Prinși cu criza, politicenii de la vârful României par să fie, totuși, de acord că militarizarea în ritm accelerat, mai ales atunci cînd ea e unsă cu aproape 17.000.000.000 de euro din programul SAFE, e o prioritate.

Mai puțin sigur e PNRR-ul, program care se încheie în august și care – în cazul României – e marcat de restanțe care pun în pericol fonduri de circa 10.000.000.000: lipsesc și acum codul urbanismului, salarizarea unitară a bugetarilor și  guvernanța corporativă a companiilor de stat.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a luat parte la discuțiile de azi de la Cotroceni.

SUA: epoca violenței politice

O instanță din Washington se pregătea, la ora înregistrării acestui articol, să-l pună oficial sub acuzare pe bărbatul care a tras sâmbătă mai multe focuri de armă în interiorul clădirii în care avea loc dineul anual al Asociaţiei Corespondenţilor de la Casa Albă.

Suspectul, pe nume Cole Allen, va fi judecat pentru folosirea unei arme de foc și pentru atacul asupra unui agent federal.

Bărbatul de 31 de ani ar fi venit în capitală cu trenul, de la Los Angeles.

Camerele de securitate au surprins o persoană care forțează trecerea printr-un punct de control şi mai mulţi membri ai forţelor de ordine care-şi scot armele.

Potrivit poliţiei, suspectul avea două arme de foc asupra sa şi numeroase cuţite.

Într-o fotografie publicată ulterior, bărbatul apare întins la pământ.

Agenții din cadrul Secret Service i-au evacuat rapid pe Donald Trump, pe soţia sa și pe vicepreşedintele J. D. Vance.

Cole Allen fusese însă reţinut înainte să poată intra în sală.

Cotidianul Washington Post scrie că evenimentului de sâmbătă nu i s-ar fi atribuit nivelul de securitate rezervat în mod obișnuit reuniunilor la care sunt prezente înalte oficialități.

În același loc, în urmă cu 45 de ani, vicepreședintele de atunci Ronald Reagan a fost grav rănit într-un atac armat.

La mijlocul lui 2024, în plină campanie pentru Casa Albă, Trump a fost rănit ușor la o ureche când un bărbat înarmat a deschis focul la un miting electoral în statul Pennsylvania.

Cele mai recente

PODCAST. Cum ieșim din criza energetică?

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice. Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice.