01:14 Moțiunea „băieților deștepți”
05:10 Reformă întârziată, șanse reduse
07:10 Trecut neolegionar și „AI suveran”
09:54 Ginecologie de post
14:19 Libertatea presei: cod roșu
16:17 Datorie-record, caut responsabili
17:15 Dosarul mineriadei: încă o piedică
18:15 Interdicție evaluată
De început, a început cu înghețarea pensiilor și a salariilor, cu un TVA urcat la 21% – inclusiv în cazul cărților – și cu tăieri de fonduri într-un domeniu tradițional subfinanțat: educația.
Au urmat reducerea ajutoarelor pentru persoanele cu handicap și pentru mame, iar reforma pensiilor speciale din magistratură se întinde pe nu mai puțin de cincisprezece ani.
Destul de târziu, și doar sub spectrul evacuării din Palatul Victoria, premierul Bolojan pare să-i fi descoperit și pe „băieții deștepți” din energie.
Ministru interimar al energiei cel puțin până marți, cînd se votează moțiunea de cenzură PSD-AUR, Ilie Bolojan a observat într-un interviu la RockFM ceea ce știm de o bună bucată de vreme: că nenumărate firmulițe de buzunar, dar bine conectate politic au obținut dreptul de a se racorda la sistemul energetic.
Nu pun cine știe ce proiecte în practică, ci doar blochează accesul furnizorilor și majorează artificial costul acestei operațiuni.
Premierul a pus (indirect) pe seama așa-numiților „băieți deștepți” și a partenerilor politici ai lor moțiunea de cenzură pe care Parlamentul o votează marți, cu șanse ridicate să provoace căderea Guvernului.
În funcție de peste zece luni, premierul s-a întrebat retoric de ce n-a observat nimeni această situație în ultimii doi ani.
Moțiunea de cenzură citită ieri în Parlament condamnă ceea ce numește „cedarea controlului” asupra unor companii de interes strategic ale statului.
Guvernul luase, într-adevăr, în calcul listarea pe bursă a unor pachete de acțiuni de la aceste societăți, dar e vorba de unele minoritare.
Reformă întârziată, șanse reduse
Tot cam la spartul târgului, Guvernul Bolojan a adoptat într-o ședință extraordinară proiectul de lege care limitează cumulul pensiei speciale cu salariul în sectorul bugetar.
Vizați sunt foști militari, polițiști, jandarmi și foști angajați la Parlament sau la Curtea de Conturi.
Măsura nu se aplică în cazul magistraților.
Bugetarii cu pensii speciale menționați ar trebui să renunțe la 85% din pensie dacă mai vor salariu la stat.
Proiectul va fi trimis Parlamentului cu cererea ca el să fie adoptat în procedură de urgenţă. În condițiile crizei politice din prezent, e foarte greu însă de crezut că senatorii și deputații se vor înghesui să voteze acest document.
Consiliul Economic și Social a avizat proiectul, dar a avertizat că el riscă să fie invalidat de Curtea Constituțională.
Printre argumente: schimbarea ar institui un regim discriminatoriu printre bugetari și ar afecta în același timp dreptul la pensie și pe cel la muncă.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al muncii, nu a putut avansa un cuantum cert al economiilor pe care le-ar face statul astfel, dar a spus că ar fi vorba de „sute de milioane de lei, dacă nu cumva de peste un miliard”.
Patria, AI-ul și Căpitanul
Cine chiar mai avea dubii că pe sub nasul serviciilor secrete trec nenumărați elefanți primește încă o dovadă: o anchetă PressOne arată că un om de afaceri care vinde tehnologie și soluții de inteligență artificială pentru SRI, SPP și Ministerul Apărării a fost membru al organizației neolegionare Noua Dreaptă.
George Bara a avut chiar funcții de conducere în filiala din Bihor a acesteia.
În tinerețe, el lipise afișe cu liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu și a fost redactor-șef al unei publicații conspiraționiste, NapocaNews, în care încă apar mesaje antieuropene și xenofobe.
Cum-necum, el a ajuns foarte recent până în preajma președintelui: pe 21 aprilie, la Forumul DeepTech România, a încercat chiar să glumească pe seama AI-ului pe care îl dezvoltă: ar fi unul „suveran, nu suveranist”.
Întrebat de PressOne despre trecutul său, omul de afaceri a susținut că nu ține minte să fi colaborat vreodată cu organizația Noua Dreaptă, în ciuda dovezilor, și a negat că ar fi lipit afișe cu Corneliu Zelea Codreanu.
A acuzat publicația de linșaj, însă a și făcut demersuri pentru a șterge legăturile sale cu site-ul NapocaNews.
Întrebat dacă a „curățat” Internetul de astfel de semne, Bara a răspuns: „Poate am făcut, poate n-am făcut asta.”
Libertatea presei, cod roșu
Libertatea presei a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimul sfert de secol.
Avertismentul vine din partea organizaţiei „Reporteri fără Frontiere”, care semnalează o deteriorare generală: din Statele Unite, unde atacurile lui Donald Trump sunt calificate drept „sistematice”, până în Arabia Saudită, care a executat un jurnalist în 2025.
Pentru prima dată din 2002 încoace, de când „Reporteri fără Frontiere” publică acest clasament anual, mai mult de jumătate dintre țările lumii se află într-o situaţie dificilă sau foarte gravă.
În 2002, ele reprezentau o minoritate: nici 14%.
A scăzut dramatic și numărul celor care trăiesc într-o țară în care situația presei e una bună: de la 20% la mai puțin de un procent.
Doar șapte țări din nordul Europei, cu Norvegia în frunte, fac parte din această categorie.
România rămâne pe locul al patruzeci și nouălea în clasamentul cu 180 de poziții, la fel ca în 2025: în urma Moldovei, de exemplu (locul 31), dar înaintea Statelor Unite: acestea se află pe a șaizeci și patra poziție, între Botswana şi Panama.
Pe lângă atacurile constante ale preşedintelui Trump la adresa presei, un jurnalist din Salvador care documenta expulzările imigranților din America a fost reținut și, la rândul său, expulzat.
Administrația Trump a redus drastic, de asemenea, finanțarea instituțiilor media guvernamentale.
Dintre criteriile de evaluare, cel privind cadrul juridic a suferit degradarea cea mai accentuată: jurnalismul e constrâns de legi privind securitatea națională, combaterea terorismului sau protejarea secretelor de stat.
Potrivit „Reporteri fără Frontiere”, Rusia e campioană în această privință, dar impactul e resimțit și în multe democrații.
