00:50 Sabotori reținuți

03:13 Femicidul: norme după șase luni

05:52 Marile parchete, bilanț de parcurs

08:27 Israel: alegeri pe muchie de cuțit

10:45 Profesoara atacată, externată

11:35 Ungaria închide „fabrica de cetățeni”

12:17 Balonul de Aur 2026

Dacă istoria ultimelor decenii ne-a învățat câte ceva, azi-mâine ar fi de așteptat un nou proiect de lege prin care serviciile secrete obțin și mai multă putere: SRI și procuratura anti-Mafia afirmă că au dat de urma unei rețele coordonate de Rusia care ar fi încercat să dea foc unei fabrici de arme de lângă Brașov.

Surse judiciare citate de site-ul G4Media susțin că trei cetățeni străini, doi din Belarus și unul din Ucraina, au fost deja reținuți în Germania și în Polonia.

DIICOT îi cercetează pentru tentativă de sabotaj. Bărbații ar urma să fie extrădați.

Cei trei ar fi fost la originea unui incendiu izbucnit  luna trecută pe platforma industrială Carfil, din Brașov – o subsidiară a companiei de stat producătoare de armament ROMARM.

Pe Facebook, președintele Nicușor Dan a condamnat „orice implicare a Federației Ruse în acte de sabotaj” pe teritoriul național.

A calificat astfel de acțiuni drept „o încălcare gravă a suveranității” României.

Un mesaj aproape identic a publicat premierul Luca Niculescu, dar el a și felicitat „autoritățile implicate”.

Potrivit Serviciului Român de Informații, rețeaua ar fi coordonată și finanțată de Federația Rusă: membrii ei s-ar fi pregătit să comită astfel de fapte și în Germania – presupusele ținte ar fi fost mai multe fabrici de arme și obiective de interes militar.

Mai multe operațiuni de sabotaj în Europa au fost puse pe seama Rusiei în anii din urmă: la începutul lui august, de exemplu, o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită pe aeroportul din Leipzig, în Germania: de acolo pleacă numeroase transporturi de marfă destinate Ucrainei.

Femicidul: norme după șase luni

Criză națională sau oportunitate de relații publice?

Proaspăt revenit la conducerea ministerului justiției,  Radu Marinescu anunță că primul lucru pe care l-a făcut a fost să deblocheze aplicarea legii femicidului.

Victoria clamată de ministrul susținut de PSD e contestată de organizațiile neguvernamentale: Centrul Filia explică astăzi că decizia s-a luat în ultimul moment: ieri expirase termenul pînă la care trebuiau stabilite normele de evaluare și de gestionare a riscurilor în cazurile de violență domestică și de violență împotriva femeilor.

Metodologia unitară de colectare a datelor ar fi trebuit și ea să fie gata încă din iulie.

Potrivit Centrului Filia, o bază unitară de date folosită de Poliție, parchete și instanțe e obligatorie pentru ca femeile să fie mai bine protejate.

Propunerile societății civile nu se regăsesc în forma finală a normelor de aplicare, afișate pe site-ul ministerului.

Nicușor Dan a promulgat legea femicidului pe 23 aprilie.

Actul normativ definește pentru prima oară în România această infracțiune drept uciderea cu intenție a unei femei, dar și moartea provocată de agresiunile fizice, indiferent dacă faptele sunt comise de către un membru al familiei sau de altă persoană.

Fapta va fi pedepsită cu închisoare de până la 25 de ani sau chiar cu detenție pe viață.

Anul acesta, peste treizeci de femei au fost ucise de foști sau de actuali parteneri.

Pe când era avocat, Radu Marinescu a apărat în instanță un milionar acuzat că ar fi încercat să-și ucidă soția.

Jurnalista Diana Oncioiu a descoperit cum a reușit apărarea să schimbe încadrarea faptei din „tentativă de omor” în „lovire și alte violențe”: Marinescu a argumentat că femeia n-a fost ținută cu capul sub apă pentru mai mult de cinci minute. 

Profesoara atacată, înapoi acasă

La o săptămână după ce a fost atacată de un elev, profesoara rănită într-o școală din Bistrița a fost externată.

În vârstă de 28 de ani, ea a fost lovită cu un cuțit în frunte, la ochi și în zona gâtului.

Un elev de doisprezece ani care a sărit în apărarea profesoarei a fost la rândul său rănit la cap.

Atacatorului i-a fost montată o brăţară electronică de supraveghere. El nu poate fi tras la răspundere, pentru că la momentul atacului nu împlinise paisprezece ani.

Ținta lui ar fi fost, de fapt, un coleg de etnie romă, iar atacul ar fi fost planificat cu mai multe luni înainte: pe un cont de TikTok, elevul publicase, de asemenea, mai multe mesaje extremiste.

Poliția și SRI-ul organizaseră în prima parte a anului cursuri de combatere a radicalizării chiar în școala bistrițeană.

Israel: scrutin decisiv

Record de prezență la alegerile parlamentare din Israel, considerate un adevărat referendum asupra prestației premierului Benjamin Netanyahu.

Până la ora locală 16:00 au ajuns la urne aproape 56% dintre cetățenii cu drept de vot, cel mai ridicat procentaj de când au început măsurătorile de acest fel, în anii ’70.

O altă premieră: circa 70.000 de cetățeni din străinătate au călătorit înapoi în Israel doar pentru a-și exprima opțiunile.

Cel mai puternic politician evreu din ultimele două decenii conduce un Guvern de coaliție dependent de sprijinul extremiștilor religioși și de dreapta.

Pe parcursul mandatului său, grave breșe de securitate au înlesnit atacul grupării palestiniene Hamas din 7 octombrie 2023: 1.200 de oameni au fost uciși atunci și 251 luați ostatici.

Riposta Israelului a izolat puternic statul evreu – armata a distrus Fîșia Gaza, a pus pe fugă aproape întreaga populație a regiunii și a ucis peste 74.000 de palestinieni, majoritatea civili.

Acuzat de comiterea unui genocid în Gaza, Netanyahu a reușit ulterior să-l convingă pe Donald Trump să pornească împreună și un război împotriva Iranului, iar trupele israeliene au extins conflictul și în Liban.

Atacurile aproape zilnice asupra Fâșiei Gaza au continuat chiar și după încheierea, anul trecut, a unui acord de încetare a focului.

Indiferent de culoarea politică, așadar, pentru mulți israelieni alegerile de astăzi sunt cu adevărat cruciale.

Lui Netanyahu i se opune o coaliție „a schimbării” condusă de generalul în rezervă Gadi Eisenkot.

Sondajele indică o cursă umăr la umăr, dar dau de asemenea de înțeles că nici una dintre marile grupări politice nu va obține majoritatea în Parlament: ar fi, deci, de așteptat o îndelungată perioadă de negocieri pentru formarea viitorului Guvern.

Urnele se închid la ora locală 22:00, când sunt așteptate și primele estimări privind rezultatul.

Voturile, totuși, se numără până mâine, inclusiv: tot atunci se inventariază majoritatea opțiunilor exprimate de militari și de rezerviști: în număr de câteva sute de mii, aceștia ar putea influența decisiv scorul final.

Cele mai recente

OUTSIDER POLITIC #12. Florin Manole: La Mykonos, ne-am întâlnit cu oameni de afaceri din SUA

Timp de cinci luni, PSD l-a acuzat pe Ilie Bolojan că se ține de scaun. Iar când Bolojan a cedat și a anunțat că votează Guvernul Niculescu, PSD tot n-a fost mulțumit: i-a cerut lui Ilie să rămână la prăvălie. De fapt, Sorin Grindeanu se teme să nu deconteze singur la următoarele alegeri, cu atât mai mult cu cât electoratul PSD zboară către AUR cu viteza unui avion privat care se îndreaptă spre Mykonos. Dacă tot am pomenit de Mykonos, am ales un invitat cu expertiză în insulele grecești: Petre Florin Manole, fost și viitor ministru al Muncii.

OUTSIDER POLITIC #11. CTP: „Nicușor Dan a trecut în spatele țevilor de pușcă din decembrie 1989”

Se împlinesc 30 de ani de când gazetarul Cristian Tudor Popescu scria „Rictusul bolșevic“, un editorial care avea să contribuie la schimbare, deci la alegerea lui Emil Constantinescu ca președinte. Acum, avem un președinte care-i ține partea unui șef de serviciu secret. În acest timp, ura din societate a atins un nou prag sinistru: apostolii lui Călin Georgescu i-au cântat veșnica pomenire lui Cristian Tudor Popescu. Oare ce mai urmează?