Primarul Sectorului 4 obligă directorii de școli să-i ceară acordul pentru orice achiziție. Miza: contracte de peste 20 de milioane de euro

  • Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, a modificat cu de la sine putere contractul de management administrativ-financiar dintre instituția pe care o conduce și directorii unităților de învățământ din sector, cărora primăria le asigură bugetul. Contractul standard e reglementat printr-un ordin al Ministerului Educației Naționale, însă Băluță a adăugat clauze care îi pun pe directori la cheremul său.
  • Cea mai importantă dintre aceste clauze spune că directorii se obligă să realizeze toate achizițiile publice „doar cu aprobarea prealabilă a Primarului Sectorului 4”.
  • Cei mai mulți directori s-au conformat, iar cei care au refuzat să semneze au fost chemați la inspectorat, unde li s-a transmis că ar face bine să accepte condițiile impuse de primar. Inspectoratul Școlar al Municipiului București este condus de Ioana Neacșu, colegă de partid a lui Daniel Băluță (PSD).
  • După ce a obținut semnăturile directorilor, Primăria Sectorului 4 a încheiat trei contracte cadru în valoare de peste 100 de milioane de lei (21 de milioane de euro) prin care a stabilit firmele de la care școlile din sector pot face achiziții. Cele trei contracte acoperă tot ce are nevoie o unitate de învățământ (birotică și papetărie, produse de curățenie, lucrări de construcții și reparații), astfel că niciun leu din bugetul alocat celor 71 de unități de învățământ din sector nu se duce decât spre firmele agreate de primarul Băluță.

Politicienilor noștri nu le-a plăcut niciodată educația. Suntem, de zeci de ani, la coada tuturor clasamentelor care ierarhizează țările europene în funcție de procentul din PIB alocat sistemului de învățământ. Iar atunci când sunt totuși nevoiți să dea bani pentru educație, politicienii par să o facă cu părere de rău și țin cu orice preț să fie cheltuiți în funcție de interesele lor, nu de nevoile societății.

Această mentalitate e prezentă la toate nivelurile, pentru că, dacă nu știați, funcționarea școlilor în care învață copiii din România depinde mai ales de autoritățile locale. Pe lângă salariile profesorilor, plătite din bugetul național, toate celelalte lucruri necesare unei școli – de la renovări și până la produse de curățenie și materiale didactice – sunt suportate din banii alocați de primării.

De aceea, legea prevede că fiecare director de școală trebuie să încheie un contract de management administrativ-financiar cu primarul unității administrativ teritoriale pe raza căreia se afla școala respectivă. Modelul contractului este stabilit de Ministerul Educației și conține drepturi și obligații: directorul este ordonator de credite, elaborează proiectul de buget și angajează cheltuielile, fiind obligat să o facă doar în limita prevederilor și a destinațiilor aprobate. Pe înțelesul tuturor, primăria alocă banii și precizează pe ce are voie să îi cheltuie, mai departe fiind treaba și răspunderea directorului.

Nu și în Sectorul 4, unde primarul Daniel Băluță a considerat că are dreptul să le impună directorilor nu doar ce au voie să cumpere din bugetul alocat de primărie, ci și de la ce firme trebuie să o facă. Astfel, Băluță a modificat modelul de contract stabilit de Ministerul Educației, introducând trei clauze noi: ele spun că directorul trebuie să trimită situația cheltuielilor către aparatul de specialitate al primarului de câte ori e nevoie, să se supună organelor de control din cadrul primăriei și, cel mai important, să nu facă nicio achiziție fără aprobarea prealabilă a primarului.

Clauzele pe care primarul Băluță le-a adăugat cu de la sine putere la contractul de management administrativ financiar stabilit de Ministerul Educației

Directorii din sector s-au conformat, singura care a refuzat să semneze fiind Silvia Mușătoiu, directoarea Colegiul Național Gheorghe Șincai, unul dintre cele mai importante licee din Capitală.

„Eu am cerut semnarea contractului de management administrativ financiar așa cum a fost el aprobat de lege, nu cu clauze introduse abuziv. Doar în Sectorul 4 există aceste clauze și nu mi se pare normal. Când o parte introduce ceva nou într-un contract, trebuie să fie cunoscut și agreat și de cealaltă parte, nu poți impune cu forța”, spune Silvia Mușătoiu.

După ce primăria i-a transmis în repetate rânduri să semneze contractul, la mijlocul acestei luni, Silvia Mușătoiu a fost convocată și la Inspectoratul Școlar al Municipiului București, condus de o colegă de partid a primarului Daniel Băluță: Ioana Neacșu.

„Inspectoarea generală mi-a dat o hârtie prin care îmi pune în vedere să aplic legea și să semnez contractul impus de primărie. I-am transmis că eu n-am refuzat niciun moment contractul impus de lege, ci clauzele impuse de primar. Prin acele clauze, primăria indică niște operatori economici pentru lucrări sau achiziții, iar școala trebuie să încheie contractul numai cu acei operatori economici. Nu este în regulă. În mod normal, școala are toate atribuțiile pentru a alege furnizorii, pentru a face achiziții, cu toată răspunderea care derivă din aceste operațiuni. Să indici de sus un furnizor este peste prevederile legale“, spune Silvia Mușătoiu, directoarea Colegiului Național Gheorghe Șincai.

Silvia Mușătoiu, directoarea Colegiului Național Gheorghe Șincai, a refuzat să semneze contractul care-i dă dreptul primarului Sectorului 4 să avizeze achizițiile școlii. FOTO: Recorder

Firme abonate la contracte din bani publici

Contractele impuse de primarul Băluță au fost semnate de directorii din Sectorul 4 încă din ianuarie 2017. În vara aceluiași an, primăria a încheiat trei acorduri cadru în valoare totală de peste 100 de milioane de lei (21 de milioane de euro), prin care a stabilit firmele de la care școlile din sector vor face toate achizițiile. În caietele de sarcini, se menționează că primăria este împuternicită de toate unitățile școlare subordonate să semneze acordurile cadru în numele lor, fiind prezentată și o listă cu toate școlile din sector. În listă apare și Colegiul Național Gheorghe Șincai, deși directoartea Silvia Mușătoiu spune că nu și-a dat acordul: „Nu au avut acordul nostru și am cerut să fim scoși din lista respectivă”.

Cu sau fără acorduri, procedura a mers înainte și primăria a stabilit firmele agreate:

După cum se poate vedea în tabelul de mai sus, firma Office&More SRL este preferată atât pentru furnizarea articolelor de birotică și papetărie, cât și pentru furnizarea produselor de curățenie. Este deținută de Elena Cristina Stancu și Dumitru Hurduban și e o firmă de apartament cu doi angajați, abonată la bani publici. Are contracte cu CFR, Ministerul de Finanțe, Ministerul Economiei, Tribunalul București, unități militare și mai multe primării de sector din București. Veniturile firmei au explodat pe parcursul anului trecut: numai contractul de 14,9 milioane de lei primit de la Sectorul 4 pentru furnizare produselor de curățenie și igienă depășește cifra de afaceri pe care firma a avut-o în toți cei 11 ani de când a fost înființată.

DDA Birotica Office SRL, cealaltă firmă agreată pentru furnizarea articolelor de birotică și papetărie, este deținută de Corina Camelia Dobrin și are, și ea, nenumărate contracte cu statul: de la tribunale, prefecturi și unități militare până la companii de stat, școli, spitale și ministere.

Cele trei firme care au câștigat contractul cadru pentru lucrări de construcții și reparații curente sunt, de asemenea, bine conectate la conductele cu bani publici ale instituțiilor de stat.

Firma Concelex, deținută de Ana Bucur și Daniel Pițurlea, mai are contracte cu Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, Complexul Energetic Oltenia, precum și cu Primăria Sectorului 3. Daniel Pițurlea este cunoscut în lumea afacerilor imobiliare, mai ales prin construirea ansamblului rezidențial Orhideea Gardens din București.

Firma Rom Service Construct SRL este deținută de Radu George Damian, fost vicepreședinte al organizației UNPR Sector 1. Pe lângă Primăria Sectorului 4, a mai primit contracte de la Sectorul 3 și mai ales de la Sectorul 2, pe vremea când acesta era condus de Neculai Onțanu (UNPR). Practic, Onțanu distribuia contractele pentru reabilitarea blocurilor din sector către firma lui Damian, care era colegul său de partid.

Firma Bau Stark SRL mai are contracte cu Jandarmeria Română, Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza, Inspectoratul de Stat în Construcții, Primăria Sectorului 1 și Primăria Sectorului 3. Este deținută de trei acționari: Nicolae Taras, Monica Ioana Homeag și Dragoș Tănăsescu.

Cele trei firme de construcții care au câștigat acest contract cu Primăria Sectorului 4, apar, exact în aceeași formulă, și într-un contract gigantic oferit, în septembrie 2018, de Primăria Sectorului 3. Este vorba despre un acord cadru pentru reabilitarea blocurilor a cărui valoare se ridică la 1,1 miliarde de lei (peste 200 de milioane de euro)!

Am încercat să aflăm de la Daniel Băluță de ce a introdus clauze abuzive în contractul cu directorii de școli, însă nu ne-a răspuns nici la apeluri, nici la mesaje. Ioana Neacșu, inspectorul general al Capitalei, a refuzat să comenteze, motivând că am sunat-o în afara orelor sale de program și că e „nemâncată de azi dimineață“.

CONTINUAREA:

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.