Actrița Dorina Lazăr, demisă de Primăria Capitalei de la Teatrul Odeon: „Hai să mergem acasă, că ăștia-s mai rău decât ceilalți”

  • Dorina Lazăr a fost dată afară de la conducerea Teatrului Odeon, fără a i se oferi o motivație oficială. Teatrul Odeon, la fel ca alte 15 teatre din București, este în subordinea Primăriei Municipiului București. Actrița a fost destituită după o vizită a Corpului de Control al Primarului General, deși la evaluarea care i s-a făcut în această primăvară a primit nota 9.23. Pe 17 august era reconfirmată ca manager. Pe 30 august primea, prin curier, o depeșă oficială: o dădeau afară. Dorina Lazăr lucrează la Odeon din anul 1969, iar din 2003 și până acum 3 zile a condus acest teatru.
  • Raportul Corpului de Control al Gabrielei Firea a fost trimis la Curtea de Conturi. În raport sunt prezentate mai multe acuzații de management deficitar (deși la evaluarea făcută tot de Primărie, în urmă cu câteva luni, managementul Teatrului Odeon era impecabil). Dorina Lazăr spune că nu se teme de nimic pentru că se știe nevinovată și că pot să trimită raportul și la DNA – n-are ce să-și reproșeze. Actrița (77 de ani) a susținut ieri o conferință de presă, la sediul UNITER, în care a făcut un istoric al neînțelegerilor cu Administrația Firea. Dorina Lazăr a făcut opoziție în mai multe rânduri și, spre deosebire de mulți alți directori de teatru, nu a participat la serbările PMB și la zilele de naștere ale Gabrielei Firea.

Nu!

Dorina Lazăr a spus “nu!” când Primăria a dictat trecerea unor ateliere care aparțineau de Teatrul Odeon-Giulești în ograda Operei Comice pentru Copii. Trecerea a avut oricum loc, iar acum cazul se judecă în contencios administrativ. Dorina Lazăr a spus „nu“ și și-a bătut joc de ei când mai marii Primăriei au invitat-o, cu ocazia zilei de 8 Martie, la un spectacol de circ.

Dorina Lazăr a spus „nu“ și când i s-a solicitat să reducă bugetul, la ultima rectificare. Bugetele teatrelor aflate în subordinea Primăriei Municipiului București sunt decise într-un mod cel puțin ciudat: de exemplu, Teatrul Excelsior, teatrul de casă al PSD, unde s-au desfășurat lansările candidaților PSD la primării, a primit un buget spectaculos mărit (de la sub 9 milioane de lei, înainte de alegeri, la peste 26 de milioane de lei după alegeri!). Preferata Administrației este, însă, Opera Comică pentru Copii, care absoarbe peste 28 de milioane de lei pe an, cu milioane bune mai mult decât Teatrul Bulandra!

Liviu Dragnea, președintele PSD, împreună cu tinerii din partid, la intrarea în sala de spectacole a Teatrului Excelsior. FOTO: Andreea Alexandru/ Mediafax
Felicia Filip (dreapta), directoarea Operei Comice pentru Copii, la o ședință cu Gabriela Firea, primarul general al Capitalei. FOTO: Facebook/Gabriela Firea
Felicia Filip (dreapta), directoarea Operei Comice pentru Copii, la o ședință cu Gabriela Firea, primarul general al Capitalei. FOTO: Facebook/Gabriela Firea

În chestiunea bugetului, Dorina Lazăr a fost expediată către un consilier, nu-și mai aduce aminte numele lui – Gogescu, parcă. “Ei, și dacă nu o să tai din buget ce-o să se întâmple?”. “Atunci, doamna Lazăr, vă căutați alt loc de muncă”. Auzind acestea, directoarea de la Odeon a râs: “La 77 de ani, următorul meu loc de muncă e la Străulești II. Eu nu stau aici pentru că n-am loc de muncă, ci pentru că mi-e drag și pentru că eu cred că am făcut bine ce am făcut până acum”. În două ore de la acest dialog a primit informarea că se trimite Corpul.

Dorina Lazăr nu vrea să moară taciturnă 

Pentru că nu era mulțumită că trebuie să le vorbească doar consilierilor, Dorina Lazăr a solicitat o audiență la șefa administrației municipale, dar Gabriela Firea n-a avut timp.

La o întâlnire cu o comisie care îi aducea la cunoștință acuzațiile (comisie din care făcea parte și doamna Capatos, consiliera personală a doamnei Firea pe probleme de cultură), Dorina Lazăr spune că i s-a solicitat „să facă ciocu’ mai mic”. Drept răspuns, ea le-a spus ce a spus Nichita Stănescu, nu cu mult înainte să moară. Nichita se văita că moare, soția îi spunea să moară, dar să mai tacă din gură, că prea se vaită, iar poetul a zis: „Ce vrei, dragă, să mor taciturn?“ Dorina Lazăr nu vrea să moară taciturnă.

Cazul demiterii sale (una dintre personalitățile marcante ale teatrului românesc în ultimele șase decenii) a solidarizat vârfurile teatrului românesc (Marcel Iureș, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Ion Caramitru, George Mihăiță, Marina Constantinescu, Rodica Mandache, Lia Bugnar etc. – au fost prezenți la conferință). Pe de altă parte, un număr important de artiști au preferat tăcerea.

 “Nu am nimic cu Gabriela Firea”

Gabriela Firea nu și-a pus semnătura pe actul de demitere, lăsându-i această onoare viceprimarului Aurelian Bădulescu, personaj care e acuzat că, recent, a bătut trei consilere.

Dorina Lazăr spune că nu dorește un război cu Primarul General: “Vreau să fie clar, nu am nimic cu Primăria, Teatrul Odeon este al Primăriei, nu am nimic cu doamna Gabriela Firea, păcatele mele… Doamna e acolo (n.r. – arată undeva sus), eu sunt aici (n.r. – jos), eu nu vreau să ajung acolo, ea nu vrea să ajungă aici.”

Cu toate acestea, artiștii și-au adus aminte de anii dictaturii, când oameni ca Liviu Ciulei sau Lucian Pintilie erau alungați din teatrul românesc și au mărturisit că se tem. Consideră că Dorina Lazăr e victima unui abuz și că, dacă tac acum, abuzul li se poate întâmpla, data viitoare, chiar lor.

Dorina Lazăr nu e singura din lumea teatrului dată afară din serviciu în urma unor decizii nemotivate ale administrațiilor locale (așa s-a întâmplat și la Teatrul Sică Alexandrescu, din Brașov). Acesta este doar vârful unor nemulțumiri mocnite din lumea teatrului românesc. Principala nemulțumire este că puterea administrativă intervine tot mai mult în viața instituțiilor.

„Când vin oaspeți de la Primărie, direcțiunea stă cu capul plecat, pe lângă ziduri, nu se mișcă în front”, ne-a spus un actor de la un teatru din București.

Măririle de salarii blochează activitatea teatrelor

Pe fond, nemulțumirea e următoarea: deși au fost mărite, din pix, salariile actorilor, bugetele teatrelor au rămas aceleași. Cu alte cuvinte, deși vor primi mai mulți bani, actori vor juca mai puțin, fiindcă nu rămân bani în buget pentru tot ce înseamnă producția de noi spectacole. Nefiind funcționari obișnuiți să bugetărească, ci oameni într-o meserie vocațională, actorii sunt nemulțumiți că nu joacă. Directori de teatre din toată țara se confruntă cu această stare de fapt. Măsura nu încurajează o creștere a calității în teatrul românesc, ci dimpotrivă răsplătește comoditatea și impostura.

Dorina Lazăr și-a încheiat conferina de presă cu o replică din spectacolul „Electra, mon amour“, în care a jucat în anii ‘90:

Eu n-am făcut niciodată sluj, nu pup poala popii. M-a întrebat o ziaristă de ce doamnele Rodica Popescu-Bitănescu și Stela Popescu se bucură de sufragiile Primăriei. Păi, nu știu, întrebați-le pe ele.

Dorina Lazăr, actriță

Stânga: Rodica Popescu Bitănescu participă la o emisiune electorală alături de Gabriela Firea, în studioul Antena 3. Dreapta: Gabriela Firea a postat pe contul său de Facebook această fotografie, însoțită de explicația: „O vizită de neuitat, în biroul de la Primăria Capitalei : Stela Popescu, un artist complet, un om cu suflet rar“
Stânga: Rodica Popescu Bitănescu participă la o emisiune electorală alături de Gabriela Firea, în studioul Antena 3. Dreapta: Gabriela Firea a postat pe contul său de Facebook această fotografie, însoțită de explicația: „O vizită de neuitat, în biroul de la Primăria Capitalei : Stela Popescu, un artist complet, un om cu suflet rar“
Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.