Alegeri locale 2024: Lupta pentru Craiova

Continuăm rubrica „Portret de candidat”, însă ne îndreptăm atenția către alegerile locale. Ne propunem să aducem în fața cetățenilor informații relevante despre cei mai importanți politicieni care vor candida pe 9 iunie.

Cine sunt și ce pregătire au, cu ce s-au remarcat până acum și ce-i recomandă pentru o funcție în administrația locală – la primăriile unor orașe mari sau la consilii județene. Pentru că, înainte de a pune ștampila pe un candidat, e bine să știm câte ceva și despre oamenii pe care mizează partidele.

Astăzi – mizele curselor pentru Primăria Craiova și pentru Consiliul Județean Dolj.

Rubrica „Portret de candidat” este realizată de echipa Știrile Zilei, un produs Recorder la care vă puteți abona aici, pentru a urmări rezumatul celor mai importante evenimente ale zilei, în fiecare seară, de luni până vineri.

Mai jos, aveți și varianta scrisă a portretului de astăzi:

Lia Olguța Vasilescu, printre fondatorii Partidului România Mare

Lia Olguța Vasilescu actualul primar al Craiovei și-a început cariera politică la 17 ani. Se număra, în 1991, printre fondatorii Partidului România Mare, formațiunea lui Corneliu Vadim Tudor.

În paralel cu cariera politică a lucrat și în presă. Conform CV-ului, a fost din 1997, pe rând, redactor, șef al departamentului investigații și redactor șef adjunct al cotianului „Cuvântul Libertății” din Craiova. Timp de un an, între 1999 și 2000 a fost și redactor la TVR Craiova.

De aici a făcut direct pasul către politica mare de la București: în anul 2000, la 26 de ani, a devenit deputat.

A mai câștigat un mandat în 2004, în timpul căruia s-a transferat la PSD. Din partea social-democraților a câștigat în 2008 un fotoliu de senator.

În 2012 s-a orientat către administrație locală. Așa a câștigat Lia Olguța Vasilescu primul mandat de primar al Craiovei. A ieșit învingătoare și în cursa electorală din 2016, însă a renunțat la mandat pentru un nou post de deputat.

Reținută, dar apoi achitată

Înainte de a ajunge din nou în Parlament a intrat și în atenția procurorilor.

Lia Olguţa Vasilescu era acuzată de trafic de influență și luare de mită. Mai exact că le-ar fi cerut mai multor oameni de afaceri care aveau contracte cu primăria să facă sponsorizări către o asociaţie, care mai departe să reabiliteze faţadele unor clădiri din centrul Craiovei. Atunci a fost reținută timp de 24 de ore și ulterior trimisă în judecată.

Dosarul a fost clasat definitiv după șapte ani din lipsă de probe.

Chiar și în contextul dosarului penal din 2016, în epoca Dragnea Lia Olguța Vasilescu a devenit ministru al Muncii, funcție pe care a deținut-o în trei guverne PSD: Grindeanu, Tudose și Dăncilă.

A fost propusă în acea perioadă și ministru al Dezvoltării.

În perioada în care a condus ministerul și-a legat numele de o amplă reformă a legii salarizării, criticată ulterior de societatea civilă și sindicate. Însă a rămas în memoria colectivă și cu numeroase gafe, cum ar fi discursurile sale în franceză sau engleză.

Este căsătorită din 2019 cu Claudiu Manda, candidat PSD la europarlamentare. Parcursul șefului PSD Dolj îl găsiți în detaliu la rubrica protret de candidat.

După ce Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare, iar mandatul de parlamentar i-a ajuns la final – Olguța Vasilescu s-a reîntors în Craiova.

Deși a câștigat și în 2020 fotoliul de primar, popularitatea sa a scăzut considerabil: a obținut victoria cu 35 de procente, la jumătate față de anul 2016.

Primărița de la Craiova susține că a adus spitalele din Craiova la standarde europene, că a modernizat parcul Nicolae Romanescu și Grădina Botanică, dar și că a modernizat străzile și că a reconstruit Stadionul Ion Oblemenco. Ce omite Olguța Vasilescu să spună este că Stadionul Oblemenco a fost ridicat printr-un proiect al Companiei Naţionale de Investiţii.

Principalul contracandidat al Olguței Vasilescu este liberalul Nicolae Giugea. Între cei doi există un conflict deschis.

Contracandidatul din partea PNL, fondator PD

Nicolae Giugea este la al doilea mandat de deputat din partea PNL. În 2021 l-a urmat pe Ludovic Orban în Forța Dreptei, însă 2022 a revenit de partea liberalilor. Este profesor, inginer horticol și jurist. A fost prefect de Dolj în două rânduri: în 2005 și 2011.

În 2009 a ocupat funcția de secretar de stat la Ministerul Agriculturii. A intrat în politică imediat după revoluție și se prezintă drept fondator al Paridului Democrat, adică se numără printre politicienii care au rămas alături de Petre Roman după ruptura de Ion Iliescu.

Între 1990 și 1992, Nicolae Giugea a fost primar al Comunei Poiana Mare. Candiează acum pentru fotoliul de primar al municipiului Craiova.

Tot pentru primăria Craiova candidează și din partea Alianței Dreapta Unită. Din partea PSD pentru Consiliul Județean a intrat în cursă Cosmin Vasile, cel care deține în prezent funcția.

De profesie jurist, a fost timp de trei mandate consilier județean și a mai deținut și funcția de director al Zonei Metropolitane Craiova.

Din partea PNL candidează Nicușor Roșca, fost subprefect de Dolj, iar din partea Alianței Dreapta Unită s-a înscris în cursă Cezar Drăgoescu șeful USR Dolj.

Acesta din urmă a provocat un scandal în USR în 2020, când formațiunea l-a susținut pentru funcția de viceprimar al Craiovei.

Era acuzat de rasism și xenofobie, acuzații venite chiar din partea unui coleg de partid.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.