ANALIZĂ RECORDER. Mersul pe sârmă al lui Nicușor Dan

Nicușor Dan e primul președinte care s-a îndepărtat, ușor-ușor, de nucleul dur de votanți încă din primul an de mandat. Comparativ, Traian Băsescu și Klaus Iohannis mai întâi s-au războit cu PSD, apoi au mimat lupta, ca în final să coabiteze la vedere cu eternul rival. Dar poziționarea președintelui Nicușor Dan – uneori încâlcită în vorbe, alteori surprinzătoare în fapte – nu a fost nici pe departe întâmplătoare. A fost o strategie? Da, însă mai mult decât atât. E felul său lăuntric de a fi om politic. Mai multe surse din anturajul președintelui, dar și din coaliția de guvernare, descriu un șef de stat dominat de două mari țeluri:

1. Să aibă de partea sa un guvern pro-european. Un termen care, pe parcurs, s-a prefăcut în pro-occidental.

2. Să fie un liant între cele două Românii: europeană și suveranistă. Pe scurt, să fie un președinte-mediator. Cu substanță, nu doar în aparență. Însă tocmai rolul de mediator, pe care-l prețuiește intim, s-a întors împotriva sa.

Lipsa de acțiune l-a împins din centrul scenei politice către tabăra PSD în trei momente esențiale: alegerile pentru Primăria Capitalei, numirea procurorilor-șefi și răsturnarea lui Ilie Bolojan. Consecințele au fost pe măsură. Nicușor Dan a stârnit revolta propriului electorat, a convertit un aliat politic într-un rival pe termen lung și n-a reușit să anticipeze o criză politică majoră, în pofida faptului că e „de o sută de ori mai informat” decât oricine, cum singur s-a lăudat. S-a schimbat președintele în mod radical într-un an de mandat? Sau așteptările publicului au depășit, din nou, puterea prezidențială? Care a fost contextul în care Nicușor Dan a luat cele mai importante decizii – știute și neștiute de publicul larg? Mai jos, răspunsurile care conturează un portret prezidențial la 20% din mandat.

Parteneriatul strategic cu PSD

Imediat după alegerile prezidențiale, au început negocierile pentru formarea noului guvern, în contextul în care Marcel Ciolacu demisionase. Președintele Nicușor Dan a insistat încă din start, mai ales în discuțiile informale, că PSD trebuie să fie la guvernare. Insistența președintelui i-a surprins chiar și pe liderii social-democrați. „În mai anul trecut, era haos în partid. Nu mai aveam șef, nu mai aveam premier, iar Nicușor Dan era văzut ca un președinte care poate să ne îngroape. Mulți ne așteptam ca Ponta să rupă PSD, pe model Gabriel Oprea, și să-i asigure majoritate lui Nicușor Dan. Dar după câteva runde de discuții la Cotroceni, Sorin Grindeanu ne-a asigurat că Nicușor Dan își dorește să-i fim parteneri”, susține unul dintre liderii PSD implicați în toate negocierile din ultimul an.

De ce și-a dorit Nicușor Dan musai un parteneriat cu PSD? Matematica parlamentară a fost principalul argument. Chiar dacă Victor Ponta i-ar fi adus 20-30 de senatori și deputați, majoritatea ar fi fost una fragilă, iar noua guvernare ar fi început sub stindardul traseismului politic. În al doilea rând, gruparea PSD potrivnică președintelui Nicușor Dan ar fi trecut în opoziție lângă AUR, unde s-ar fi radicalizat alături de restul partidelor suveraniste. Astfel, Nicușor Dan ar fi domnit cu sabia suspendării deasupra capului.

Inevitabil, în acest punct intervine comparația cu Traian Băsescu, președintele care a trecut prin două suspendări și două referendumuri de demitere. Însă diferența e una esențială. În era Băsescu, pragul de prezență la referendum era de 50%, astfel încât rezultatul să fie validat. Între timp, pragul a fost coborât la 30%, după o inițiativă comuna semnată în 2013 de patru parlamentari PSD: Eugen Nicolicea, Valeriu Zgonea, Florin Iordache și Marian Neacșu. Ce fac aceștia azi? Nicolicea încasează pensie specială de la Parlament. Valeriu Zgonea e președintele ANCOM, numit de PSD. Iordache e președintele Consiliului Legislativ, instituția care avizează toate proiectele de lege. Iar Marian Neacșu a fost până de curând vicepremier PSD. Dovadă că timpul trece, dar partidul nu lasă pe nimeni în urmă. Așadar, cu un prag de numai 30% la referendum, mandatul președintelui e mult mai vulnerabil.

În al treilea rând, dorința lui Nicușor Dan de a ține aproape PSD a fost sporită și de lupta pentru putere din interiorul partidului. „Și anul trecut, și azi avem două mari tabere. Una europeană, în jurul lui Grindeanu, una suveranistă, în jurul cuplului Olguța Vasilescu-Claudiu Manda. Momentul-cheie a fost numirea lui Radu Marinescu ca ministru al Justiției. Atunci s-a făcut pace în partid”, explică surse din conducerea PSD. La negocierile pentru formarea guvernului, Claudiu Manda i-a cerut lui Sorin Grindeanu să obțină Ministerul Justiției pentru Radu Marinescu, fost avocat al soției sale, Lia Olguța Vasilescu. Însă Grindeanu era într-o poziție fragilă la negocieri. Conducea partidul doar ca interimar, PSD venea după două înfrângeri la prezidențiale în decurs de jumătate de an, iar Justiția era una dintre temele principale și pentru Nicușor Dan, și pentru USR. În plus, președintele promisese în campania electorală că-i va schimba pe procurorul-general Alex Florența și pe șeful DNA Marius Voineag.

Dar schimbarea presupunea o relație directă cu viitorul ministru al Justiției, care urma să facă oficial propunerile, iar președintele să le accepte. „A fost o mare surpriză pentru noi că Nicușor Dan a cedat Justiția. Eram câțiva oameni la partid când ne-a spus Grindeanu. Manda și-a aprins o țigară și a dat rapid un telefon: Vere, îl puserăm pe Radu”, povestește unul dintre martorii la un eveniment care avea să marcheze primul an de mandat prezidențial. Președintele Nicușor Dan acceptase ca PSD să preia Justiția. Pe lanțul trofic al puterii, Sorin Grindeanu a oferit portofoliul Olguței Vasilescu, care și-a păstrat avocatul în funcția de ministru. Astfel, Grindeanu și-a asigurat liniștea în partid cu sprijin de la Cotroceni.

Era începutul unui prolific parteneriat strategic pe axa Kiseleff-Cotroceni. Câteva luni mai târziu, ministrul Radu Marinescu propunea noua garnitură de procurori-șefi. Printre ei, Marius Voineag, mutat de la DNA în funcția de adjunct al procurorului-general, și Alex Florența, relocat ca adjunct al șefului DIICOT. Spre stupoarea propriilor votanți, președintele Nicușor Dan acceptă propunerile, deși cu jumătate de an înainte desființase activitatea celor doi. „Consider că din poziția de adjuncți pot să ajute”, a motivat președintele noile numiri. Iar celor care au protestat în fața Palatului Cotroceni le-a răspuns: „Vă rog să mă credeți că am cam de o sută de ori mai multe informații despre sistemul de Parchete din România decât aveți dumneavoastră”.

Succesor ratat la Capitală

Sfârșit de martie. 2025. În sondajele de opinie, Nicușor Dan e umăr la umăr cu Crin Antonescu pentru calificarea în finala prezidențială. George Simion conduce detașat. Elena Lasconi, candidatul USR, e în marja de eroare, dar rupe exact din electoratul lui Nicușor Dan. Practic, o mână de voturi poate face diferența între turul doi și neant politic. În acest context, o delegație a USR, în frunte cu Dominic Fritz și Ionuț Moșteanu, intră în grabă în sediul de campanie al lui Nicușor Dan, la parterul unei clădiri istorice. Pe vremuri, fusese berăria patronată de Caragiale.

După câteva ore de discuții, liderii USR îi promit lui Nicușor Dan că-i vor retrage sprijinul propriului candidat, Elena Lasconi, și-l vor susține pe el pentru Cotroceni. Exact ca într-o schiță de Caragiale. În schimb, Nicușor Dan promite că va susține candidatul USR la Primăria Capitalei.

Trec alegerile, vine vara, se instalează Guvernul Bolojan. În primele ședințe de coaliție, USR solicită alegeri de îndată în București, pentru a profita de valul creat de victoria lui Nicușor Dan. PSD începe să tragă de timp. Mai întâi cere o listă la AEP cu toate localitățile din țară unde trebuie organizate alegeri parțiale. Lista vine cu greu, după două săptămâni, deși inventarul durează câteva minute. Apoi, Guvernul Bolojan ia primele măsuri nepopulare: creșterea TVA și noi contribuții la sănătate pentru pensionari. PSD folosește supărarea oamenilor ca pretext pentru amânarea alegerilor.

De cealaltă parte, USR insistă pentru scrutin. Vine toamna. PSD anunță organizarea congresului la început de noiembrie. De partea cealaltă, USR și PNL negociază pentru un candidat comun la Primăria Capitalei. Intervine președintele-mediator Nicușor Dan, care le cere liderilor de dreapta să mai aibă puțintică răbdare, să treacă alegerile interne din PSD. Motivul: stabilirea candidaților pentru Capitală ar fi generat tensiuni în coaliție, iar Grindeanu n-avea nevoie de încă un front de luptă. Avea nevoie de liniște, oameni buni. Prin urmare, președintele Nicușor Dan îi oferă liniștea necesară pentru a se instala cu puteri depline în fruntea PSD. Trecuse deja jumătate de an de la prezidențiale și Capitala nu avea primar.

Pentru a debloca situația, Dominic Fritz, Cătălin Drulă și Ciprian Ciucu descind în biroul lui Ilie Bolojan. Ciucu îi transmite șefului de partid că e dispus să-l susțină pe Drulă pentru primăria generală. Cei doi sunt amici dinainte să fie politicieni. Bolojan spune că, în principiu, e de acord, dar trebuie să aibă o discuție lămuritoare cu președintele Nicușor Dan. Porțile Palatului Cotroceni se deschid, Ilie Bolojan și Dominic Fritz merg în audiență. Spre surprinderea amândurora, Nicușor Dan respinge varianta unui candidat comun al dreptei. Motivul: candidatul PNL-USR s-ar fi războit cu candidatul PSD, iar coaliția, în viziunea președintelui, s-ar fi făcut țăndări. Prin urmare, președintele-mediator Nicușor Dan agreează o soluție de compromis: alegeri în decembrie, dar fiecare partid cu candidat separat. Ilie Bolojan îl cheamă pe Ciprian Ciucu la sediul PNL: „Candidezi!”. Sorin Grindeanu îl sună pe Daniel Băluță: „Candidezi!”. La USR, Cătălin Drulă era deja anunțat candidat, însă șansele sale tocmai scădeau dramatic, pentru că electoratul de dreapta urma să-și împartă voturile între el și Ciprian Ciucu.

Povestea luptei pentru Capitală dezvăluie un președinte care, în aparență, s-a poziționat echidistant: pentru a nu rupe echilibrul din coaliția de guvernare, a impus candidați separați. Dar, în esență, doi dintre aceștia (Ciucu și Drulă) urmau să-și canibalizeze voturile, iar al treilea (Băluță) să concureze fără rival. Însă un telefon neașteptat răstoarnă din nou calculele. George Simion, președintele AUR, primește un apel de la Anca Alexandrescu: „Eu candidez din partea AUR!”. Simion s-a supus. A fost decizia care a restabilit echilibrul competiției.

Așadar, la linia de start s-au aliniat doi concurenți pe zona de dreapta și alți doi care și-au împărțit un bazin electoral amestecat, cu votanți de stânga și naționaliști în egală măsură. Ierarhia finală a fost stabilită de votul util. S-a impus Ciprian Ciucu, după ce a primit voturi și de la publicul USR. Iar favoritul președintelui, Cătălin Drulă, a terminat abia pe patru, deși, în campanie, Nicușor Dan a dezbrăcat haina echidistanței și l-a susținut fățiș. Teoretic, și-a ținut promisiunea făcută în primăvară, la negocierea finală din sediul de campanie. Practic, l-a îngropat pe Drulă în momentul în care a refuzat o candidatură comună PNL-USR.

Victoria lui Ciprian Ciucu, aflat și atunci, și acum într-o relație glacială cu președintele, i-a întărit poziția lui Ilie Bolojan în fruntea PNL. Pariase pe candidatul câștigător. În plus, prin victoria lui Ciucu, Bolojan și-a prelungit viața la Palatul Victoria cu câteva luni. O parte a liderilor PNL, împreună cu tovarășii din PSD, stăteau deja la pândă, așteptând mișcarea greșită a premierului. În final, au fost nevoiți să-l debarce prin moțiune de cenzură, un nou episod complicat, în care președintele Nicușor Dan a încercat să rămână în centru, dar jocul politic l-a împins în tabăra PSD.

De ce nu-l înghite Nicușor Dan pe Ilie Bolojan

Tensiunea în relația Nicușor Dan – Ilie Bolojan n-a apărut odată cu moțiunea de cenzură. Era deja acolo. Începuse să macine încă din campania electorală, când votanții îl împingeau pe Nicușor Dan spre Ilie Bolojan, dar Bolojan, pe atunci președinte interimar al României, era, din postura de liberal cu vechime, mai degrabă în tabăra candidatului Crin Antonescu. „A fost foarte frustrant pentru noi în campanie, când toată lumea îl întreba pe Nicușor Dan de un tandem cu Bolojan, dar Bolojan participa la mitinguri alături de Crin Antonescu. Să nu uitați un lucru, pentru Nicușor Dan, adevărata finală a fost în primul tur, când s-a luptat cu Crin Antonescu și diferența a fost foarte mică. Bolojan a venit lângă Nicușor Dan abia în turul doi. Deci nu are niciun merit Bolojan pentru succesul lui Nicușor Dan, să fie foarte clar“, susține unul dintre oamenii care i-au fost aproape lui Nicușor Dan în campania electorală.

Bolojan nu s-a înghesuit să-l susțină public pe Crin Antonescu, dar, pe final de campanie, a participat alături de candidatul PNL-PSD-UDMR la un miting organizat chiar la Oradea, orașul pe care Bolojan l-a condus timp de 12 ani.

„Sigur că lui Nicușor Dan i s-a părut nedrept ca Bolojan să se plimbe de mână cu Crin Antonescu, iar el să spună că-l vrea pe Bolojan prim-ministru”, adaugă sursele citate. E momentul în care Nicușor Dan aruncă alt nume de premier. „Domnul Predoiu, de exemplu, e o persoană foarte potrivită”, spunea Nicușor Dan, într-un interviu cu Andreea Esca. Pe lângă Ilie Bolojan, impus de publicul reformist, Cătălin Predoiu e singurul nume pentru șefia guvernului pe care Nicușor Dan l-a pronunțat în campanie.

Trec alegerile. Nicușor Dan îl învinge pe George Simion și îl desemnează prim-ministru pe Ilie Bolojan, mai degrabă la presiunea străzii, nu dintr-o convingere totală. Iar prima măsură anunțată de Bolojan e majorarea TVA, în condițiile în care Nicușor Dan dăduse în scris la Antena 3 că TVA nu va crește în mandatul său prezidențial. În carnețelul pe care-l poartă mereu, Nicușor Dan tocmai trăsese o nouă linie în dreptul numelui Bolojan. Încă un minus. „Ce președinte ar fi acceptat să-și încalce o promisiune încă din prima lună de mandat? Nimeni. Nicușor Dan a înțeles situația bugetară foarte complicată, însă poziția lui Bolojan a fost total inflexibilă”, susțin surse din Administrația Prezidențială.

Timpul trece, guvernarea merge cu scandal, iar vizitele neoficiale ale liderului PSD Sorin Grindeanu la Cotroceni se înmulțesc. De fiecare dată, același reproș: Bolojan e inflexibil. Nicușor Dan organizează mai multe ședințe de terapie, unele oficiale, altele fără să „transpire” public. Îi cere lui Ilie Bolojan să nu ostilizeze și mai mult PSD, „pentru că Sorin Grindeanu trebuie să livreze și el câteva reușite pentru electoratul său”. De fiecare dată, Bolojan îi răspunde cu cifre: deficit, dobânzi, reformă – sunt cuvintele folosite cel mai des de premier în discuțiile cu șeful statului.

Pe final de noiembrie, președintele PSD Sorin Grindeanu îi transmite că Bolojan va fi răsturnat în cazul în care Ciprian Ciucu pierde alegerile pentru Capitală, la începutul lunii decembrie. Planul era următorul: PSD să-i ceară public demisia pentru măsurile de austeritate luate ca premier, iar PNL să-i reproșeze alegerea greșită numită Ciprian Ciucu. Președintele „ia act” de puci, însă nu transmite niciun mesaj, susțin sursele citate. Așteaptă alegerile. Unde, surpriză, Ciprian Ciucu se impune în fața lui Băluță și Drulă. Bolojan câștigă un moment de respiro. Sorin Grindeanu își ostoiește rănile înfrângerii într-o lungă vacanță departe de România.

La începutului anului, planul răsturnării lui Bolojan e reluat. Claudiu Manda, secretarul general al PSD, și liberalul Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, doi dintre politicienii cu foarte rare apariții media, ies public și-l critică dur pe Bolojan. Amândoi aleg emisiunea Oanei Zamfir de la Antena 3. Oana Zamfir e soția senatorului PSD Daniel Zamfir, unul dintre cei mai vehemenți contestatari ai lui Bolojan.

În paralel, Sorin Grindeanu îi prezintă președintelui planul în detaliu: mai întâi PSD va organiza un referendum intern pentru a decide soarta lui Bolojan. Rezultatul era dinainte cunoscut. Apoi îi va cere demisia lui Bolojan. În caz că nu demisionează de bună-voie, PSD va depune moțiune de cenzură. În prima fază, PNL va mima sprijinul pentru liderul său, dar când Bolojan va fi demis de Parlament, gruparea pro-PSD din PNL îi va cere să plece din fruntea partidului și va reface coaliția de guvernare. Din tabăra anti-Bolojan fac parte Hubert Thuma, Cătălin Predoiu, Adrian Veștea, Alina Gorghiu, Rareș Bogdan, Adrian Cozma și alții de rang secund. Nicușor Dan discută informal cu mai mulți lideri PNL – de la miniștri până la primari – dacă partidul chiar e dispus să se lepede de Bolojan și să rămână lângă PSD la guvernare. Primește multiple asigurări. Niciun liberal convocat de Nicușor Dan la Cotroceni nu putea lua în serios că PNL renunță vreodată la dezmățul guvernării pentru a trece în chinurile opoziției. Era pur și simplu de neimaginat pentru un partid care e la guvernare de 7 ani, deși n-a câștigat niciodată alegerile parlamentare.

Când tăvălugul moțiunii de cenzură începuse deja să se rostogolească, liderii USR l-au avertizat pe Nicușor Dan că planul nu va funcționa, dar s-au lovit de un zid. „Aproape toate răspunsurile președintelui începeau cu: «Sorin spune că PNL va reveni la guvernare. Sorin nu are nimic cu voi, vă vrea în continuare în guvern». Sorin în sus, Sorin în jos. În acest timp, PSD ne torpila la TV și vota moțiuni simple împotriva Dianei Buzoianu alături de AUR”, susțin surse prezente la discuție. Sorin Grindeanu, unul dintre liderii politici care nu s-au implicat pentru Nicușor Dan nici măcar în turul doi, devenise Sorin. Simplu și amical. Iar aprecierea era de ambele părți. „Președintele Nicușor Dan e o surpriză plăcută”, spunea public Grindeanu.

Planul gândit de Sorin a funcționat aproape perfect. Aproape. PSD a făcut referendum, a depus moțiune, moțiunea a trecut, dar PNL nu s-a dezis de Bolojan, deși Cătălin Predoiu a dat semnalul rămânerii la putere când nu trecuseră nici măcar cinci minute de la răsturnarea guvernului. Predoiu, pe care Nicușor Dan îl văzuse o propunere „foarte potrivită” de premier încă din campania electorală. De altfel, în luna noiembrie, Cătălin Predoiu era numele convenit de Nicușor Dan și Sorin Grindeanu pentru șefia guvernului, în cazul în care Ciucu ar fi pierdut alegerile, iar Bolojan ar fi fost debarcat, susțin mai multe surse din coaliție.

Dincolo de victoria lui Ciucu, în luna decembrie apare și documentarul Recorder despre Justiția capturată, în care Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiției în guvernele Tăriceanu, Boc, MRU, Orban și Ciucă, ocupă un rol central. A fost momentul în care președintele Nicușor Dan a făcut un mic pas în spate. „A înțeles că și-ar pulveriza electoratul dacă insistă cu Predoiu. Presiunea societății încă funcționează în deciziile pe care le ia Nicușor Dan. Însă Predoiu rămâne unul dintre preferații lui”, explică surse din coaliție.

Cum a rezistat Bolojan

De ce n-a funcționat planul gândit de Grindeanu pentru mazilirea lui Bolojan? Prin moțiunea de cenzură, PSD a reușit să-l transforme pe Ilie Bolojan dintr-un politician contestat de o bună parte a societății într-o victimă politică. Iar Bolojan a crescut la 30% în sondajele de opinie, ba chiar a reușit să tracteze și PNL la peste 20%, un scor pe care liberalii nu l-au mai atins din era Dragnea, când făceau opoziție la PSD. În acest timp, președintele Nicușor Dan a jucat din nou cartea echidistanței, deși, în culise, știa pas cu pas desfășurarea acțiunii.

Ce urmărește șeful statului? Surse din coaliție, dar și din anturajul președintelui, explică raționamentul prezidențial: Nicușor Dan este de părere, într-o manieră profundă, că viitoarele alegeri vor fi dominate de două mari tabere: suveraniști versus pro-europeni. Iar PSD este esențial în această luptă. Dacă PNL și USR pornesc un război împotriva PSD, social-democrații pot trece oricând lângă AUR, fără costuri electorale însemnate. PSD oricum a coborât spre 15% și este în căutarea electoratului pierdut în favoarea AUR. Prin urmare, Nicușor Dan este de părere că PNL și USR trebuie să guverneze alături de PSD, cu concesiile dorite de social-democrați.

Însă medierea președintelui a eșuat total până în acest moment. Prin echidistanță, Nicușor Dan și-a pierdut o parte a electoratului fidel, culegând în schimb aprecieri de la Crin Antonescu sau Sebastian Ghiță. Partidele care l-au susținut în finala prezidențială, USR și PNL, sunt la un pas să formeze un pol reformist în Opoziție, iar una dintre ținte va fi însuși președintele Nicușor Dan, care va gira viitorul guvern format în jurul PSD. Liderul opoziției pro-europene va fi Ilie Bolojan, fostul aliat politic al președintelui, devenit între timp rivalul rezultat din echidistanța Cotroceniului. Singurul partid-partener pentru Nicușor Dan va rămâne PSD, care a jucat la două capete în finala de anul trecut: unii lideri l-au susținut măcar declarativ pe actualul președinte, însă cei mai mulți au tras în culise pentru Simion.

În primul an de mandat, președintele Nicușor Dan s-a poziționat la centru, încercând să domolească orgoliile liderilor pro-europeni și să trimită semnale de pace către România suveranistă. Dar a devenit el însuși o ecuație complicată: este aproape de o nouă despărțire de USR, partidul pe care l-a plăsmuit, din care a fost debarcat, dar pe care l-a impus la putere anul trecut. PNL va fi obligat să-și antreneze liderul pentru viitoarele alegeri prezidențiale, deci va rivaliza automat cu Nicușor Dan, iar PSD e speriat de pierderea electoratului în favoarea AUR. În acest timp, președintele Nicușor Dan negociază cu traseiștii suveraniști din Parlament instalarea unui guvern pro-occidental, o contradicție politică și o soluție foarte fragilă în același timp.