Catastrofă sanitară este atunci când în cel mai mare spital din țară nu mai există paturi libere, iar ambulanțele continuă să aducă bolnavi de COVID cu forme severe. Pacienții rămân înghesuiți în Unitatea de Primiri Urgențe și sunt îngrijiți la grămadă, ca în vreme de război.

Cu una dintre cele mai mici rate de vaccinare din UE, cu restricții puține și nerespectate, cu politicieni incapabili să propună vreo soluție coerentă, România a ajuns pe primul loc în Europa și pe locul trei în lume la rata de mortalitate COVID.

Statisticile arată înfiorător, dar imaginile din spitale sunt și mai dure. Am stat o seară întreagă la camera de gardă a Spitalului Universitar din București pentru a arăta realitatea din spatele cifrelor.

Imaginile pe care le-am surprins sunt atât de puternice încât nu mai au nevoie de vreo figură prezidențială care să anunțe falimentul statului român. Eșecul e vizibil în privirile speriate ale bolnavilor, unii dintre ei așezați pe scaune, cu tubul de oxigen la picioare, e vizibil în deznădejdea și în epuizarea cadrelor medicale, în tăcerea sacilor negri, cu fermoar, care sunt cărați în neștire pe holuri.