Cei patru români de la sfârşitul lumii

Patru români se pregătesc să participe în această toamnă la cea mai dură cursă de anduranţă pe uscat, Patagonian Expedition Race, cu scopul de a strânge fonduri pentru un centru medical destinat copiilor diagnosticaţi cu boli rare sau incurabile. În aventura de 10 zile, sportivii vor parcurge 500 de kilometri prin sălbăticiile Patagoniei şi, pentru a ajunge la linia de sosire, vor trece prin cele mai dure probe de rezistenţă şi coordonare: alergare pe munte şi căţărare pe gheţari, alpinism, ciclism sau caiac. E o călătorie până la sfârşitul lumii!

Echipa se numeşte Climbing the World şi e formată din sportivi de performanţă. Pe lângă pasiunea pentru activităţile fizice, pe cei patru îi leagă însă o prietenie solidă şi un scop comun: vor să facă tot ce le stă în putinţă pentru a-i ajuta pe copiii din Centrul Hospice Casa Speranţei de la Adunaţii Copăceni.

Vasile Oşean e căpitanul echipei care va merge în Patagonia. Are 38 de ani, iar sportul a făcut parte dintotdeauna din viaţa sa. În ultimul deceniu a lucrat ca medic al loturilor naţionale de atletism şi baschet şi a fost medicul personal al multor fotbalişti, tenismeni sau handbalişti. Acum e medicul lotului naţional de canotaj şi medic coordonator la clinica MedySportLine, specializată în recuperare medicală şi consultanţă pentru susţinerea efortului fizic intens. Dar Vasile Oşean nu stă cu stetoscopul agăţat de halat, ci e el însuşi un sportiv implicat: cel mai mult îi plac alpinismul, escalada şi scufundările de adâncime.

• În adolescenţă, Monica Mănicuţă (33 de ani) a fost mai întâi campioană pe terenul cu pătrăţele de la A1 la H8. Timp de 11 ani, şahul de performanţă a învăţat-o rigoarea, disciplina şi răbdarea de care de care are nevoie orice sportiv. E adevărat, îşi aranja de atunci ziua în funcţie de activităţile fizice pe care le planifica, dar nu era ceva mai mult decât un hobby detaşat. Nimic prea exigent, nimic prea serios. Numai că, până la urmă, şi-a dat seama că sportul minţii e pentru sport cam ce e cămaşa de forţă pentru cămaşă. Aşa că a trecut de la teorie la practică: mountain bike, trail running (alergare pe munte) şi chiar triatlon! De câţiva ani, participă anual la vreo 12 competiţii, iar pe unele dintre ele obişnuieşte să le câştige.

Alex Diaconu şi-a cumpărat prima bicicletă pe ascuns, din economiile lui de boboc în liceu. Practic, acesta e momentul zero al devenirii unui sportiv care, astăzi, se poate lăuda cu şapte titluri de campion naţional şi patru campionate mondiale în care a reprezentat România. Alex Diaconu are 31 de ani şi e înotător, ciclist şi maratonist. Face asta de 16 ani. Un om de fier – ironman – cum se spune în jargonul sportivilor. Zice că trăieşte pentru a face sport, nu-şi poate imagina cum ar fi, de pildă, să petreacă 8 ore în fiecare zi la birou. Îl confirmă cel puţin trei recorduri naţionale: cele 6 ore şi 31 de minute la maraton, timpul de o oră şi 54 de minute la triatlon olimpic şi cele 55 de minute şi 22 de secunde în care a parcurs 3,8 kilometri înot.

Ionuţ Oltean va fi cel mai tânăr sportiv din Patagonia în această toamnă. Are 24 de ani şi e fizioterapeut. Sportul a fost pasiunea sa dintotdeauna, însă disciplina pe care trebuie să o aibă cei care fac performanţă i-a fost inspirată de Vasile Oşean. Acum, merge periodic în expediţii montane, face alpinism şi salturi cu paraşuta şi niciodată nu neglijează programul oricum strict de la sala de sport.

În fiecare an, cursa din Patagonia pune la încercare limitele concurenţilor FOTO: Patagonian Expedition Race

Cea mai grea cursă de anduranţă pe uscat
Ei sunt cei patru fantastici care vor purta albastru, galben şi roşu pe câmpiile, munţii, gheţarii şi mlaştinile din Patagonia. Ştiu şi ei că va fi o cursă grea – nu degeaba se spune că e cea mai grea cursă de anduranţă pe uscat. „E o cursă contracronometru, în condiţii de oboseală extremă: timp de 10 zile, n-o să ai niciun moment cu adevărat al tău“, anticipează lideul echipei, Vasile Oşean. Regulamentul spune că cei patru membri ai echipei vor primi, cu 24 de ore înainte de porni de la linia de start, harta întregului traseu de 500 de kilometri şi numai ei vor decide cum şi când vor trece prin fiecare punct de control din sălbăticia Patagoniei. Cursa va începe pe 17 noiembrie, iar sportivii vor avea la dispoziţie doar 10 zile pentru a ajunge la finish. Dar pentru asta trebuie să termine cu succes toate probele, indiferent dacă e vorba despre ciclism, caiac, alergare pe munte sau căţărări pe gheţari.

Vasile, Monica, Alex şi Ionuţ au încredere că vor rămâne o echipă de la început până la sfârşit. Se cunosc şi se completează precum firele dintr-o broderie. Vasile e mai stăpân la alpinism, Alex va conduce probele pe două roti, Monica e cea mai ordonată şi organizată, iar Ionuţ se pricepe cel mai bine la orientare. „Trebuie să ajungem la finish!“, spune cu încredere Monica şi are dreptate să aibă încredere. „Simt că am alături de mine nişte prieteni cu care îmi doresc să fac ceva extraordinar“, explică tot ea. Practic, despre asta e vorba în Patagonia, înainte de orice provocare fizică şi de orice efort mental pentru a rămâne concentrat la competiţie.

Cursa contratimp a acestor copii

Dar mai e ceva ce-i motivează să rămână în competiţie, orice-ar fi. Toată aventura din această toamnă are un scop mult mai măreţ: Vasile, Monica, Alex şi Ionuţ vor să atragă atenţia şi să adune bani pentru Centrul Hospice Casa Speranţei de la Adunaţii Copăceni, destinat copiilor diagnosticaţi cu boli rare. E o analogie pe care o fac cei patru – vor merge în această cursă contratimp ca să câştige timp pentru aceşti copii. Ca să le poată oferi şi bucurii acestor copii necăjiţi.

„Copiii pe care i-am văzut la Hospice, la Adunaţii Copăcenii, sunt cu adevărat speciali. Am văzut cum arată un zâmbet pe figura lor şi e cel mai frumos sentiment din câte există! Ei bine, copiii aceştia au nevoie de atenţie şi îngrijire permanentă, continuă. Pentru că ei sunt într-o cursă contratimp şi orice moment în care ei nu au pe cineva alături se poate transforma într-o dramă“, spune Vasile Oşean

„E mult mai uşor să ignori problemele lor, să te ţii departe de ele. Dar orice problemă necesită exact atâta timp cât îi alocăm. Şi poate că ar trebui să ne gândim, uneori, şi la valorile sociale care ne ţin împreună, care ne fac să fim oameni“, crede Alex Diaconu.

Pentru cei patru sportivi, să-i ajute pe aceşti copii le va fi un pic mai greu, cam cât o cursă de 500 de kilometri. Dar pentru toţi ceilalţi, e mult mai uşor: la 8844 se poate trimite un sms cu textul „TIMP“. Costă 2 euro.

4 într-o barcă: 38 de zile, 5.000 de kilometri, un record mondial şi o faptă bună

Cazul copiilor de la Adunaţii Copăcenii i-a mobilizat pe Vasile şi pe Ionuţ şi în această iarnă, când au reuşit să traverseze Oceanul Atlantic la cârma unei bărci cu vâsle!

Echipa Atlantic4 a traversat oceanul din Insulele Canare până în Antigua

Echipajul format din patru persoane a petrecut atunci 38 zile pe apă, în care au parcurs peste 5.000 de kilometri – din Insulele Canare până în Antigua. La finish, nici măcar nu-şi mai puteau aminti cum au reuşit să vâslească încontinuu mai bine de o lună, cum s-au răsturnat cu barca şi au privit moartea în ochi, cum au supravieţuit valurilor de peste doi metri, cum au putut merge mai departe. La final, erau pur şi simplu fericiţi. Şi asta nu doar pentru că tocmai doborâseră un record mondial cu traversarea lor, ci pentru că simţeau că au făcut un bine pentru aceşti copii.

Acum, Vasile, Monica, Alex şi Ionuţ îşi pun încă o data pasiunea în slujba acestui scop nobil cu gândul că-i vor inspira şi pe alţii să facă acelaşi lucru. Au în minte această filosofie: „Câtă vreme te trezeşti dimineaţa şi poţi să te mişti, ai mintea activă şi eşti sănătos, trebuie să ştii că asta e binecuvântare pe care o primeşti. Nu ţi se cuvinte. Şi, în momentul în care tu primeşti în fiecare zi această binecuvântare, trebuie să ştii să dai ceva înapoi“.


Acest articol face parte din categoria „conţinut sponsorizat“ şi este oferit de AQUA Carpatica.

Cele mai recente

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.