Cronologia neputinței: falimentul statului român în date și ore

Haosul din curtea criminalului Gheorghe Dincă are un corespondent la fel de șocant: haosul din interiorul instituțiilor statului român atunci când un cetățean al acestei țări se află în pericol. Lipsa strategiilor, profesionalismul îndoielnic al personalului și tehnica învechită au creat un tablou greu de privit și aproape imposibil de înțeles. Descoperim acum că șansa e cel mai important aliat într-un stat care poate fi îngenuncheat de orice brută care acționează în plină zi, în mijlocul orașului, care leagă cu sârmă și care își arde victimele în fața casei. Mai jos este un efort, probabil incomplet, dar necesar în aceste zile în care statul a refuzat să comunice, iar zvonurile s-au amestecat cu informațiile adevărate: o cronologie a evenimentelor care ne-au cutremurat și ne-au dezvăluit combinația de incompetență și indiferență din instituțiile care ne promit siguranță și încredere.

LUNI, 15 aprilie 2019
Un bătrân din satul Radomir, comuna Dioști (județul Dolj) apelează numărul de urgență 112 și anunță că nepoata lui, Luiza Mihaela Melencu (18 ani), nu s-a mai întors acasă după ce plecase la Caracal (15 km distanță) pentru a scoate de la bancă niște bani trimiși de mama sa aflată la muncă în Anglia. În urma apelului, un echipaj de la Secția 4 de Poliție Rurală Coșoveni (unde e arondată comuna Dioști) se prezintă la locuința familiei Melencu, înregistrează plângerea bătrânului și preia cazul spre cercetare.

MIERCURI, 17 aprilie 2019
Pe site-ul Inspectoratului Județean de Poliție Dolj apare un comunicat sumar în care se anunță dispariția tinerei de 18 ani. Toți cei care pot oferi informații sunt rugați să sune la 112.

JOI, 18 aprilie 2019
Secția 4 de Poliție Rurală Coșoveni emite o ordonanță prin care dispune începerea urmăririi penale pentru lipsire de libertate.

Mama Luizei se întoarce în țară, șocată de dispariția fiicei sale. Ea se prezintă la postul de Poliție din Coșoveni, unde, conform declarațiilor sale, i se transmite să nu intre în panică deoarece, în majoritatea cazurilor de acest fel, fetele dispar în urma unor complicații amoroase și se întorc acasă după un timp.

JOI, 30 mai 2019
Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, la care e arondată Poliția Coșoveni, declină dosarul către DIICOT Craiova, invocând două apeluri pe care bunicul fetei le primise pe 15 și pe 19 aprilie și în care persoane necunoscute îi spuneau că Luiza se află în Elveția. Nu există nicio informație despre acțiunile pe care polițiștii din Coșoveni și procurorul de caz de la Judecătoria Craiova le-au făcut pentru rezolvarea cazului în cele 43 de zile de la începerea urmăririi penale până la declinarea competenței către DIICOT. Familia Luizei îi acuză pe polițiștii din Coșoveni că au tratat cazul cu indolență și că, de câte ori mergeau la secție să ceară lămuriri, erau tratați cu aroganță și nu li se dădea nicio explicație. Nu am putut afla varianta polițiștilor, deși am încercat pe toate canalele posibile: șeful de post din Coșoveni se află în concediu, iar locțiitorul său, agentul Mitran, ne-a spus să sunăm la IPJ Dolj. Purtătorul de cuvânt al IPJ Dolj ne-a transmis că nu poate face niciun comentariu despre caz, pentru că așa a primit ordin de la centru. La centru, purtătorul de cuvânt al Poliției Române nu a răspuns la telefon pe tot parcursul zilei.

JOI, 6 iunie 2019
DIICOT Craiova emite o ordonanță de începere a urmăririi penale in rem pentru infracțiunea de trafic de persoane.

Familia Luizei spune că în luna iunie au depus și ei o plângere la DIICOT. În perioada următoare, mama fetei a fost chemată de mai multe ori la audieri, i s-au arătat fotografiile mai multor persoane suspecte, însă printre acestea nu se afla și Gheorghe Dincă. În luna iulie, mama și bunicul Luizei au fost supuși la un test cu detectorul de minciuni.

Într-un comunicat emis cu trei zile în urmă, DIICOT a admis că, în toată această perioadă în care a efectuat cercetări în cazul Luizei Melencu, “nu a rezultat vreo bănuială rezonabilă cu privire la identitatea faptuitorilor”

MIERCURI 24 iulie 2019
ORA 09.30
Alexandra Măceșanu, o tânără de 15 ani din comuna Dobrosloveni (județul Olt), pleacă de acasă și ia o mașină de ocazie pentru a ajunge în Caracal, la 8 km distanță. Nu se mai întoarce acasă în acea după-amiază, iar părinții intră în alertă atunci când își dau seama că telefonul fetei este închis de câteva ore.

ORA 19.00
Părinții Alexandrei simt nevoia să facă ceva mai mult decât să dea un telefon la 112, dar nu pot merge la postul de poliție din Dobrosloveni, pentru că acesta are program de funcționare doar până la ora 16.00. Este o situație des întâlnită în zonele rurale: în 2011 s-a făcut o reorganizare în urmă căreia multe comune din România au rămas fără posturi de poliție permanente (unde la orice oră din zi și din noapte ar trebui să existe un polițist în sediu). Astăzi, în Dobrosloveni (comună cu 4.000 de locuitori) există o secție de Poliție cu program între 8.00 și 16.00. Dacă au o urgență după-amiaza, oamenii din sat sună la 112 și așteaptă un echipaj din comunele învecinate, dar trăiesc cu spaima că, dacă polițiștii vor considera că apelul a fost nejustificat, vor încasa amendă. “Când au o urgență, vin și mă roagă pe mine să sun la 112, de frica amenzilor”, spune primarul Gheorghe Tudorașcu.

În acest context, tatăl Alexandrei hotărăște să meargă personal până la Caracal și să anunțe la poliția de acolo dispariția fetei. Polițiștii din Caracal îi spun să nu se alarmeze și să aștepte până a doua zi, pentru că oricum, conform procedurilor, cazul e de competența Poliției din Dobrosloveni, unde fata dispărută are domiciliul.

ORA 22.14
Familia și prietenii Alexandrei Măceșanu postează pe Facebook anunțuri cu privire la dispariție. Pe timpul nopții nu se desfășoară nicio acțiune de căutare.

JOI 25 IULIE 2019
ORA 8.00
Tatăl Alexandrei ajunge la biroul Poliției din Dobrosloveni și dă primele declarații pentru deschiderea unui dosar. După această formalitate, șeful de post pleacă împreună cu tatăl Alexandrei în cercetare. La acțiune mai participă un agent de poliție din Dobrosloveni și doi polițiști de la Inspectoratul de Poliție Olt.

Dacă vi se pare o mobilizare prea mică, trebuie să aflați că așa sunt procedurile statului român: cel puțin în primele 24 de ore, se consideră că dispariția unui om este de competența postului de poliție din raza adresei de domiciliu, în acest caz Poliția Rurală Dobrosloveni. Argumentele sunt că primele cercetări se fac în apropiere, unde polițiștii de proximitate sunt cei mai eficienți.

Așa că șeful de post din Dobrosloveni, tatăl Alexandrei și ceilalți doi agenți pornesc prin sat, din om în om. O persoană din comună le spune că a văzut-o pe Alexandra într-un centru comercial din Caracal. Cei patru se deplasează în zona respectivă și, după vizionarea imaginilor de pe camerele de supraveghere, constată că informația este falsă.

ORA 11.05
Alexandra apelează numărul de urgență 112 și este direcționată către dispeceratul IPJ Olt. După 45 de secunde de așteptare, închide telefonul.

ORA 11.06
Alexandra sună din nou la 112 și reușește să intre în dialog cu Poliția după un minut de așteptare. Raportul Ministerului de Interne, din care au apărut câteva fragmente în presă, arată că polițistul care a discutat cu Alexandra “a avut o atitudine refractară, neimplicându-se în obținerea de date care să ducă la identificarea locației unde se afla apelantul, respectiv să o consilieze pe aceasta și să îi ofere sfaturi”.

Pe lângă atitudinea refractară, agentul de poliție de la IPJ Olt a mai dat dovadă și de o necunoaștere flagrantă a aplicației 112 pe care era însărcinat să o folosească. În audierile desfășurate astăzi în Comisia de Apărare din Parlament, reprezentanții STS au explicat că încă din momentul primului apel (ora 11.05), agentul putea să vadă zona din care suna Alexandra, accesând-o prin câteva click-uri dacă ar fi știut să folosească aplicația.

ORA 11.12
Alexandra apelează pentru a treia oară 112 în speranța că va reuși să furnizeze Poliției informații care să o salveze din casa în care era sechestrată. Îi spune agentului de poliție o adresă de pe o carte de vizită pe care o găsește în cameră. Fata precizează că nu știe dacă respectiva adresă este cea în care se află.

ORA 11.15
Șeful de post din Dobrosloveni, care continuă căutarea împreună cu tatăl Alexandrei, este apelat telefonic de către un coleg de la Caracal și anunțat că adolescenta pe care o caută a sunat la 112. I se comunică faptul că Alexandra a oferit o adresă găsită pe o carte de vizită. Patrula din teren pornește către această adresă, urmând să afle ceva mai târziu că nu avea nicio legătură cu cazul.

ORA 11.23
Conform unor fragmente din raportul Ministerului de Interne apărute în presă, Alexandra are o nouă conversație, de această dată cu Poliția Caracal. În cursul acestui apel, fata de 15 ani furnizează informații mai clare despre locul în care se află: vede pe fereastră un brad, un nuc, un autoturism gri și mai mulți câini.

ORA 12.00
Grupul de polițiști continuă cercetările împreună cu tatăl Alexandrei. Află că un copil din Dobrosloveni a spus că a văzut-o pe Alexandra la marginea satului, urcând într-un autoturism BMW sau Mercedes de culoare argintie (mașina lui Gheorghe Dincă era, de fapt, un Renault, într-adevăr de culoare argintie).

ORA 12.08
După mai bine de o oră de la primul apel al Alexandrei, polițistul de la IPJ Olt reușește să deschidă aplicația 112 care afișează zona din care se face apelul. Conform audierilor din Parlament, agentul de poliție nu știa să folosească aplicația și a sunat înapoi la STS pentru a cere instrucțiuni. Polițistul solicită lămuriri pentru ultima dată la ora 12.38. Trecuseră deja 93 de minute de la primul apel al Alexandrei la 112.

ORA 13.00
La Poliția Caracal se constituie o celulă de criză care încearcă să stabilească locația exactă în care se află Alexandra, ținând cont de indiciile ei și de ariile aproximative generate de aplicație 112.

ORA 15.30
Dosarul întocmit de șeful de post din Dobrosloveni în dimineața acelei zile ajunge la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, care îl înregistrează sub acuzația de lipsire de libertate.

ORA 19.00
După mai multe ore de căutări haotice, polițiștii stabilesc trei adrese exacte în care bănuiesc că s-ar putea afla Alexandra și solicită mandate de percheziție pentru aceste locații.

La 8 ore de la primul apel al Alexandrei, polițiștii încă bâjbâiau prin zonele aproximative de pe hărțile generate de aplicația STS. Locul din care a sunat Alexandra Măceșanu ar fi putut fi identificat în câteva minute de la primul apel, cu o precizie de câțiva metri, dar cu două condiții: dacă agentul de la IPJ Olt știa să folosească aplicația și dacă Serviciul de Telecomunicații Speciale ar fi implementat până acum o facilitate numită AML (Advanced Mobile Location), prezentă de ani de zile în alte țări din Europa, inclusiv în Republica Moldova. În linii mari această tehnologie emite automat un sms cu coordonatele GPS ale terminalului în momentul în care se apelează serviciul 112. În lipsa lui, STS a fost capabil să furnizeze doar o arie de căutare aproximativă, de câțiva kilometri pătrați, care s-a dovedit inutilă.

„România are un sistem 112 similar cu cel din Republica Moldova și în mod normal ar trebui să permită implementarea facilităților AML care ar costa, probabil, undeva la câteva zeci de mii de euro. Din punctul meu de vedere, problema în România este că nu și-a făcut nimeni un scop din a pune în funcțiune AML”, ne-a declarat Constantin Gorincioi, vicepreședintele Serviciului 112 din Republica Moldova, țară care a implementat AML din 2018 și identifică în fiecare zi locațiile exacte a peste 1500 de apeluri.

STS a încercat să se scuze în privința neimplementării acestei facilități dând vina pe firmele care au contestat licitația unui contract de 40 de milioane de euro care prevedea modernizarea infrastructurii hardware a sistemului 112. Toți specialiștii contactacți de Recorder spun, însă, că implementarea AML este o problemă de software și ar fi costat câteva zeci de mii de euro. STS nu a venit, până la această oră, cu lămuriri suplimentare la întrebările Recorder. (LATER EDIT: Serviciul de Telecomunicații Speciale ne-a trimis un răspuns scris, pe care îl puteți vedea aici).

ORA 19.50
Sunt emise mandate de percheziție pentru cele trei locații bănuite de polițiștii caracaleni.

ORELE 20.00 – 22.00
Se efectuează percheziții la cele trei locații și se constată că Alexandra nu se află la niciuna dintre ele.

ORA 22.00
Polițiștii vizionează imagini de pe camere de supraveghere aflate pe presupusul traseu al Alexandrei și identifică un Renault argintiu. Coroborează această informație cu cea oferită de copilul din Dobrosloveni, care vorbea de un Mercedes sau BMW argintiu.

ORA 23.00
Șeful de la Poliția Rutieră Caracal este solicitat să identifice proprietarul mașinii Renault de culoare argintie. După câteva zeci minute, polițiștii au pe masă numele lui Gheorghe Dincă și adresa la care acesta locuiește. Își dau seama că se potrivește și cu descrierea Alexandrei.

VINERI, 26 iulie 2019
ORELE 00.00 – 06.00
Singurele informații certe din acest interval sunt că polițiștii patrulează în fața locuinței lui Gheorghe Dincă și obțin un mandat de percheziție pe care se hotărăsc să-l pună în aplicare abia la ora 6 dimineața. Atât cei de la Poliție, cât și cei de la Parchet au refuzat să ne răspundă la întrebări sau și-au ținut telefoanele închise. În frânturile de declarații pe care le-au făcut până acum, instituțiile s-au acuzat reciproc: Ioan Buda, șeful demis al Poliției Române, a spus că procurorul de caz le-a interzis polițiștilor să intre în curte înainte de ora 6, iar procurorii au răspuns printr-un comunicat că procurorul nu a luat această decizie și că la ora 3.15 dimineață, când a obținut mandatul, Poliția Caracal nu a avut o echipă disponibilă la sediu. Cert este că atunci când reprezentanții instituțiilor statului român au intrat în curtea lui Gheorghe Dincă, era mult prea târziu.

Material realizat de: Alex Nedea, Andrei Udișteanu, Iulia Marin, Cristian Delcea, Mihai Voinea