• Tăierile ilegale din pădurile României au devenit, în ultimele săptămâni, cel mai important subiect de pe agenda publică. Și în timp ce statul lasă impresia că e depășit de dimensiunea acestui fenomen, ies la iveală informații care arată că instituțiile responsabile știu exact cât lemn dispare în mod ilegal din păduri, dar preferă să ascundă informațiile.
• Un departament de cercetare al statului român, înființat la presiunea Uniunii Europene, a monitorizat timp de zece ani, după metode științifice certificate la nivel mondial, ce se întâmplă în pădurile României. Rezultatele raportului au scos la iveală dimensiunile dezastrului: în fiecare an, 20 de milioane de metri cubi de lemn dispar din păduri fără forme legale. Cifra e atât de mare încât depășește volumul tăierilor autorizate din toată țara.
• Cercetătorii care au întocmit raportul s-au hotărât să rupă tăcerea și acuză că rezultatele prezentate superiorilor au fost îngropate. Raportul a fost făcut public fără a conține cea mai importantă informație: numărul uriaș al arborilor care dispar din păduri. „Nu au niciun interes ca pădurile României să fie monitorizate, deoarece în incertitudine se pot face tot felul de manevre”, spune unul dintre cercetători.
• Din sursele Recorder, cazul a ajuns în atenția Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) care a deschis un dosar pentru abuz în serviciu și comunicare de informații false care pun în pericol siguranța națională.

Zece ani de muncă, anulați din pix

Povestea începe în 2006, chiar înaintea aderării la Uniunea Europeană, când statul român a înființat un organism care urma să inventarieze toată suprafața forestieră a țării și să-i monitorizeze evoluția. Era o cerință fermă venită de la Bruxelles care trebuia să ne alinieze la standardele occidentale: ca să-ți administrezi cât mai bine pădurile, trebuie mai întâi să le cunoști.

Organismul a primit numele de „Inventarul Forestier Național” (IFN) și a început să funcționeze ca un departament în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (INCDS). În cadrul „Inventarului” au fost angajați zeci de ingineri silvici, trimiși la specializare în țări precum Franța, Elveția sau Finlanda. Acolo au deprins cea mai nouă metodă științifică de inventariere a pădurilor, aplicată la nivel internațional: folosind aparate GPS, tablete speciale și marcaje metalice îngropate în sol, aceștia delimitează arii forestiere din toate zonele țării și, în interiorul acestor suprafețe, monitorizează fiecare arbore în parte. Apoi, pentru a obține statistici valabile la nivel național, coroborează datele și folosesc o tehnică asemănătoare sondajelor de opinie care oferă rezultate precise, cu o marjă de eroare de câteva procente.

După doi ani de pregătiri, în 2008, inginerii din IFN au început monitorizarea, alegând 450.000 de arbori din toate zonele forestiere ale României. Primul ciclu de cercetare s-a încheiat în 2012 și a conținut informații privind volumul total al arborilor din România și dimensiunea suprafețelor împădurite.

Un an mai târziu, în 2013, a început al doilea ciclu de cercetare al IFN, care avea să dureze 5 ani și să fie mult mai important decât primul pentru că se puteau face comparații cu datele din ciclul anterior. Astfel, cercetătorii aveau să stabilească, pentru prima dată în ultimele decenii, cât lemn se recoltează din pădurile României. Recoltare înseamnă orice arbore dispărut din pădure, fie că vorbim de o tăiere legală sau de una ilegală. Până la această cercetare, statul român știa doar ce se taie legal, în urma datelor raportate de fiecare ocol silvic din țară și centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).

În 2018, inginerii din IFN au încheiat al doilea ciclu de cercetare și au început să elaboreze raportul. Prelucrarea datelor culese din teren s-a făcut cu participarea unui cercetător francez, specializat în astfel de studii. Cifrele rezultate au depășit chiar și cele mai sumbre previziuni: 38 de milioane de metri cubi de lemn sunt extrași anual din pădurile României. În condițiile în care Institutul Național de Statistică raportează doar 18 milioane de metri cubi care reprezintă tăierile legale, cercetarea IFN a scos la iveală adevărata dimensiune a dezastrului: restul de 20 de milioane de metri cubi reprezintă arbori extrași fără nicio formă legală. Chiar dacă o mică parte din acest volum uriaș ar putea fi reprezentată de dispariții naturale, majoritatea arborilor dispar în urma tăierilor ilegale. La un preț mediu de 50 de euro pe metru cub de lemn, rezultă că, în fiecare an, piața neagră a lemnului din România însumează circa un miliard de euro.

„Nu am primit nicio explicație”

Cantitatea de 38 de milioane de metri cubi, rezultată în urma unui studiu întins pe durata a zece ani, a fost însă ștearsă din raportul final trimis la Ministerul Apelor și Pădurilor. Asta deoarece, conform procedurilor, IFN trebuie să trimită raportul spre validare către o comisie a Insitutului Național de Cercetare-Dezvoltare din Silvicultură, în subordinea căruia se află. Comisia a avizat tot restul raportului, mai puțin o singură informație: cei 38 de milioane de metri cubi.

„Nu am primit nicio explicație pentru care au refuzat să valideze. Le-am spus că e foarte important ca această cifră să fie comunicată către minister pentru că din cele 38 de milioane de metri cubi, doar 18 milioane se fiscalizează. Și cel mai important este că, pe baza acestor informații, ministerul poate intra în posesia unei situații cu zonele fierbinți, unde se taie foarte mult lemn și unde trebuie să ia măsuri de pază. Vedeți foarte bine ce se întâmplă: mor pădurari pentru că nu sunt luate suficiente măsuri de pază în anumite zone”, ne-a declarat Gheorghe Marin, șeful Inventarului Forestier Național.

L-am întrebat pe Ovidiu Badea, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură, de ce nu a avizat cea mai importantă informație din raportul întocmit de cercetătorii din subordinea sa.

„Această cifră nu reprezintă…, deci nu rezultă dintr-o rețea statistică reprezentativă pentru a stabili volumul extras din pădure. Deci, practic, Comisia de Avizare și Control Științific, dacă vreți, nu a validat această cifră considerând, în cunoștință de cauză, că rețeaua nu este asigurată statistic pentru a putea lua în considerare și valida această cifră. Și atât”, ne-a expediat Ovidiu Badea. Badea a spus că e prea complicat să ne explice la telefon de ce instituția pe care o conduce a avizat, totuși, toate celelalte informații din raport, bazate pe aceeași metodă științifică. Despre directorul Badea s-a vorbit în presă acum câteva luni că ar fi cel mai bine plătit bugetar din România, cu un salariu anual de 1,9 milioane de lei -echivalentul a de 33.000 de euro pe lună, informații contestate de INCDS.

Ministerul Apelor și Pădurilor n-a rămas, însă, neinformat cu privire la cea mai gravă statistică din raportul IFN. Șeful „Inventarului” povestește că, după ce s-a văzut sabotat de superiori, s-a dus personal la minister pentru a prezenta datele care fuseseră eliminate din raport. „Mi-am făcut datoria și am prezentat informațiile. Erau prezenți consilierul ministrului, directori din minister și reprezentanți ai Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva”, spune Gheorghe Marin.

Se întâmpla în noiembrie 2018. Nici până astăzi datele nu au fost făcute publice și nimeni din minister nu a vorbit despre ele. În luna august, după ce cazul a ajuns în atenția Recorder, am luat legătura cu Daniel Coroamă, secretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor, responsabil cu domeniul forestier. Ne-a răspuns senin că nu știe despre ce e vorba, dar se va interesa și va veni cu precizări. Nu a mai revenit nici până astăzi și nici nu ne-a mai răspuns la telefon.

În fața acestei pasivități a celor mai înalte structuri ale statului, cercetătorii din IFN care au lucrat timp de zece ani la elaborarea studiului se simt deznădăjduiți. George Gârbacea, unul dintre ei, nu se teme să vorbească despre jocuri de culise: „Ipoteza mea este că, cel mai probabil prin influență politică, s-au făcut presiuni asupra ministerului ca aceste date să nu fie publicate. Instituțiile care administrează fondul forestier național sunt puternic politizate, iar grupurile private care activează în domeniu nu au niciun interes ca pădurile României să fie monitorizate, deoarece în incertitudine se pot face tot felul de manevre”.

În 2018, după elaborarea raportului care conținea cifre incomode, activitatea Inventarului Forestier Național a fost înghețată. Ministerul nu a mai alocat buget pentru continuarea următorului ciclu de cercetare.

UPDATE NOIEMBRIE 2019: La o lună după publicarea acestui material, noul ministru al Mediului și-a asumat public rezultatele raportului realizat de cercetătorii IFN. De asemenea, Ministerul Mediului a demarat procedurile pentru finanțarea următorului ciclu de cercetare al Inventarului Forestier Național (IFN), care ar urma să dureze cinci ani.