Cum încearcă Romsilva să mușamalizeze furturile de lemn din munții Maramureșului

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, entitatea care administrează jumătate din pădurile țării, nu pare dispusă să ia măsuri împotriva neregulilor grave din propria ogradă nici măcar atunci când acestea sunt semnalate în investigații de presă și confirmate de controalele unor instituții superioare.

Deși e pusă în fața unor evidențe, Romsilva minimalizează furturile, îi protejează pe cei care comit nereguli și dictează sancțiuni împotriva celor care vorbesc despre problemele din sistem. Pe scurt, se comportă exact pe dos decât ar trebui să o facă: în loc să apere pădurea, apără infractorii.

În urmă cu două luni, Recorder a publicat o investigație despre furturile masive de lemn din Parcul Natural Munții Maramureșului, unde o bună parte din păduri sunt gestionate de Ocolul Silvic Poieni, care aparține de Romsilva. Brigadierul silvic Florin Tăut a avut curajul să vorbească despre neregulile grave din districtul pe care îl preluase recent în administrare și despre cum comunitatea și colegii s-au aliat împotriva lui când a încercat să aplice legea. A fost bătut și amenințat cu moartea.

După publicarea materialului Recorder, în zonă au fost dispuse mai multe controale. Unele demarate de Romsilva, altele direct de Ministerul Mediului, în colaborare cu Ministerul de Interne. Și în timp ce controalele ministerelor au scos la iveală infracțiuni grave, confirmând investigația Recorder, raportul Romsilva insistă pe câteva probleme minore și, cel mai grav, îl identifică ca vinovat pe inginerul Florin Tăut, acuzat că a prejudiciat imaginea instituției. Tăut a și fost trimis în fața consiliului de disciplină al Direcției Silvice Maramureș, unde urmează să fie audiat. Pentru că a avut curaj să vorbească despre neregulile din pădurile pe care le administrează, inginerul Florin Tăut riscă sancțiuni care ar putea merge până la desfacerea contractului de muncă. I se reproșează că acuzațiile pe care le-a făcut în materialul Recorder „sunt făcute cu intenția de a conduce publicul la o concluzie falsă și cu scopul de a discredita și denigra activitatea Regiei”, după cum scrie în documentul prin care se cere cercetarea disciplinară a lui Tăut.

Este imaginea fidelă a felului în care funcționează Romsilva, încercând să mușamalizeze infracțiunile și să-i sancționeze pe cei care ies din rând și au curajul să le reclame.

Ce conține raportul Romsilva

După controlul demarat în urma investigației Recorder, Romsilva a întocmit un raport care a intrat în posesia noastră. Acesta se limitează să facă o trecere în revistă a unor abateri minore petrecute la Ocolul Silvic Poieni (Maramureș), insistând în principal pe chestiuni birocratice: o semnătură lipsă, câteva neglijențe, o nerecuperarea a unui prejudiciu de câteva sute de euro.

Furturile masive de lemn din zonă sunt omise sau sunt amintite în treacăt. Halucinant este cazul pădurarului Vasile Vlonga, care în 2016 a fost prins cu o lipsă de 230 de metri cubi (aproximativ 10 camioane cu lemn) din pădurea pe care o păzea. Vlonga a fost trimis în fața consiliului de disciplină al Direcției Silvice Maramureș, care a decis că pădurarul se face vinovat pentru furtul din pădure și a cerut desfacerea contractului de muncă.

Însă conducerea Direcției nu numai că nu l-a demis pe Vlonga, ci chiar l-a promovat ulterior, pădurarul devenind responsabil al activității de pază și protecție a pădurilor la Ocolul Silvic Poieni, a doua funcție ca importanță în cadrul ocolului. Vasile Vlonga apare și în investigația Recorder. E cel care a încercat să mușamalizeze inițial ultrajul comis asupra lui Florin Tăut, „omițând” în declarația dată la Ocol să precizeze toate detaliile care făceau obiectul șantajului.

Informațiile obținute de Recorder arată că cei de la Direcția Silvică Maramureș au făcut tot posibilul pentru promovarea lui Vlonga, în urma unui concurs, pe postul de inginer. În mod normal, pădurarul nu ar fi avut voie să participe la un concurs pentru că asta contravenea regulilor Regiei care spunea că cei care au datorii către instituție nu se pot înscrie la concursuri. Iar Vasile Vlonga avea de restituit sume mari de bani în contul furtului din 2016 motiv pentru care și fost inițial respins. Totuși, șefii pădurarului au refăcut concursul și au scos din condițiile de participare tocmai obligația celor înscriși de a nu avea datorii către Romsilva.

Raportul de control întocmit de Romsilva devine de-a dreptul ridicol în punctul în care, deși apare la categoria nereguli, cazul lui Vlonga nu este deloc menționat la capitolul „măsuri pentru remedierea deficiențelor și neregulilor constatate”. Nu se cere nicio sancțiune, nu se vrea remedierea situației. În schimb, singurul silvicultor care e punctual găsit vinovat pentru situația de la Ocolul Silvic Poieni este chiar inginerul Florin Tăut, cel care a semnalat ilegalitățile de acolo.

În document se propune ca „măsură de remediere” „efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către Direcția Silvică Maramureș a dl. Ing. Florin Ioan Tăut”. Principalul lucru care i se impută inginerului este că „majoritatea aspectelor sesizate și prezentate în reportaj (n.r. – investigația Recorder) de către ing . Tăut loan Florin, cu privire la tăieri ilegale și transport ilegal de material lemnos, nu s-au confirmat”. În document nu se precizează însă cu exactitate ce aspecte nu s-au confirmat.

Iar ceea ce Romsilva expediază într-o singură frază, două ministere analizează pe larg și trag o concluzie diametral opusă. Practic, raportul întocmit în urma controlului realizat de Ministerul Mediului în colaborare cu Ministerul de Interne arată că neregulile semnalate de inginerul Tăut în materialul Recorder se confirmă cât se poate de clar.

Ce a găsit Ministerul Mediului

Controlul realizat de cele două ministere a durat două luni, iar raportul întocmit cuprinde o listă lungă de infracțiuni care se răsfrâng asupra personalului silvic și a firmelor de exploatare din zonă. În total sunt 20 de infracțiuni descoperite: ultraj, abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, fals informatic, fals intelectual (3 infracțiuni), uz de fals (3 infracțiuni), folosirea fără drept a dispozitivelor speciale de marcat, evaziune fiscală și tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național și furt de arbori. Controlul a descoperit și aproape 1.000 de metri cubi de lemn tăiat ilegal în pădurea administrată de Ocolul Silvic Poieni.

Cele sesizate de domnul inginer Florin Tăut au fost un punct bun de plecare pentru o acțiune de control amănunțită”, a declarat astăzi Tanczos Barna, ministrul Mediului, în cadrul unei conferințe de presă organizată special pentru a prezenta concluziile controlului de la Ocolul Silvic Poieni. Întrebat despre situația inginerului Tăut, care riscă să fie sancționat de superiorii din Romsilva pentru că a vorbit cu presa semnalând ilegalitățile de la Ocol, ministrul Mediului a evitat să vorbească de o măsură concretă, dar a făcut apel la curajul silvicultorilor: „Îi încurajez pe angajații Romsilva ca de fiecare dată când constată ilegalități în cadrul Romsilva să ne sesizeze. Nu cred că inginerii sau angajații Romsilva vor avea de suferit dacă într-adevăr au făcut sesizările corect”.

Facsimil din rezumatul raportului de controlul realizat de Ministerul Mediului în colaborare cu Ministerul de Interne

Ce are de ascuns Romsilva?

Probabil că în acest punct vă întrebați de ce încearcă Romsilva și structura din teritoriu (Direcția Silvică Maramureș) să ascundă întreaga dimensiune a furturilor de la Ocolul Silvic Poieni.

Recorder a ajuns în posesia unor informații noi, necuprinse în rapoartele de control ale instituțiilor statului, iar din aceste informații rezultă că printre beneficiarii lemnului de la Ocolul Silvic Poieni sunt chiar oameni importanți din Romsilva.
În vara anului 2020, inspectori ai Gărzii Forestiere Cluj au intrat în pădurile administrate de Ocolul Silvic Poieni și au descoperit o cantitate uriașă de lemn tăiat ilegal, deși în documente apăreau doar cantități infime autorizate pentru exploatare. De exemplu, în parcela 175, deși în acte ar fi trebuit să se taie 11 metri cubi, adică trei căruțe cu lemn, s-au tăiat 700 de metri cubi, adică 35 de camioane.

În total, în câteva parcelele aparținând de Ocolul Silvic Poeni s-au tăiat ilegal 1.800 de metri cubi de lemn, deși autorizarea era doar pentru 200 de metri cubi. Nu putem spune cu precizie unde a ajuns lemnul tăiat ilegal, dar documentele pentru tăierile autorizate scot la iveală un detaliu semnificativ. Potrivit avizelor de însoțire unde transportatorii sunt obligați să completeze destinația finală a lemnului, un camion a plecat, în octombrie 2019 (chiar în perioada în care au loc tăierile ilegale), cu 15 metri cubi de lemn din acele parcele și a descărcat în satul Chelința, la adresa unui anume Vasile Creț.

Dar Vasile Creț nu e un cetățean oarecare. Creț este inginer silvic, consilier local din partea PMP la primăria Orașului Ulmeni și unul dintre cei mai importanți angajați ai Direcției Silvice Maramureș. Este responsabil cu paza pădurilor statului din tot județul Maramureș.

L-am contactat pe Creț să îl întrebăm cum de a ajuns lemn din parcelele Ocolului Silvic Poieni la el în curte, din parcele unde ulterior s-au constatat furturi masive. „Eu sunt un om de bună credință care am cumpărat lemnul”, ne-a declarat Creț.

L-am întrebat de ce a fost nevoie să cumpere lemn din capătul opus al județului, la 3 ore de mers cu mașina, când el locuiește de fapt chiar lângă o pădure. „Nu a fost lemn pe vremea aia, când am vrut eu să cumpăr. Am documente. Când o să vreți să vi le arăt, o să vi le arăt”. Când i-am cerut să ni le arate, a scurtat brusc conversația: „Vă doresc o zi bună și sănătate!”.

În loc de încheiere, încă un amănunt relevant: Vasile Creț este unul dintre cei care au participat la controlul Romsilva de la Ocolul Silvic Poieni, în urma căruia s-a constatat că nu există nereguli majore și că singurul vinovat este reclamantul, adică inginerul Florin Tăut.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să