Harta apei contaminate din satele României: în peste 800 de comune curge apă nepotabilă fără ca oamenii să fie anunțați

  • Prin Legea apei potabile, statul român se obligă să verifice periodic calitatea apei care curge la robinetul fiecărui cetățean conectat la o rețea publică autorizată.
  • Legea prevede analize periodice ale apei din rețele, realizate atât de operatori (primării sau firme private), cât și de Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) din fiecare județ. Aceeași lege stabilește parametri de potabilitate a căror depășire este interzisă, acest lucru însemnând că apa poate pune sănătatea oamenilor în pericol.
  • În zonele rurale, aceste analize impuse prin lege se fac mult mai rar decât la orașe, iar de cele mai multe ori rezultatele nu le sunt comunicate cetățenilor nici măcar atunci când parametrii de potabilitate sunt depășiți.
  • Am hotărât să facem noi treaba autorităților și am solicitat DSP-urilor din fiecare județ să ne comunice rezultatele ultimelor seturi de analize efectuate la rețelele de apă din mediul rural. După o muncă de două luni, am centralizat rezultatele din 1.568 de localități de pe tot cuprinsul țării și am alcătuit o hartă cu toate informațiile, astfel încât fiecare cetățean să poată afla ce fel de apă consumă.
  • Rezultatele centralizate de Recorder arată 892 de comune în care s-au înregistrat depășiri la indicatori precum amoniu, nitriți sau bacterii de natură fecală. Este o situație extrem de gravă, care arată eșecul statului român într-una dintre cele mai importante misiuni stabilite prin Constituție: în loc să-și protejeze cetățenii, le pune sănătatea în pericol.

Cum să-ți găsești localitatea pe hartă și ce informații avem despre ea

Mai întâi, câteva explicații succinte despre demersul nostru. Rețelele de alimentare cu apă din România sunt împărțite în două categorii: zone de aprovizionare mari – în principal, orașele – și zonele de aprovizionare mici, unde e vorba, în primul rând, de așezări rurale.

Am decis să ne concentrăm pe zonele de aprovizionare mici, de unde beau apă aproximativ 3 milioane de români, deoarece aceștia sunt cei mai vulnerabili. Analizele care stabilesc calitatea apei se fac, în zona rurală, doar de câteva ori pe an, și deseori oamenilor nu le sunt comunicate rezultatele. Prin comparație, din rețeaua care alimentează Bucureștiul se recoltează zilnic probe din zeci de puncte diferite, iar rezultatele sunt publicate imediat pe internet și pot fi consultate de oricine.

Așa că harta de mai jos conține rezultate din 1.568 comune și orașe mici, fără a cuprinde și informații despre calitatea apei din marile orașe.

Harta este împărțită în patru culori:

Roșu – localitățile în care analizele DSP au înregistrat depășiri la indicatorii de potabilitate stabiliți prin lege.

Albastru – localitățile în care analizele DSP nu au înregistrat depășiri la indicatorii de potabilitate stabiliți prin lege.

Alb – localitățile în care, potrivit răspunsurilor primite de la direcțiile de sănătate publică, nu au existat rețele de apă autorizate și monitorizate în 2019. De asemenea, există o probabilitate (destul de redusă) să apară cu alb și unele comune racordate la zone de aprovizionare mari pe care, din cauza volumului mare de informații procesate, nu am reușit să le identificăm.

Negru – localitățile mai mari de 5.000 de locuitori pentru care nu avem date, întrucât am solicitat rezultatele analizelor numai din zonele de aprovizionare mici. Tot cu negru apar și câteva zeci de localități rurale, dar care sunt racordate la rețelele de apă ale unor orașe.

Ca să găsești o localitate pe hartă, îți recomandăm să selectezi mai întâi județul în care se află. Se va deschide harta județului respectiv, în care există o opțiune de căutare după numele localității. Făcând click pe localitate, se vor afișa informațiile.

La localitățile colorate în roșu, vei putea afla care sunt indicatorii la care s-au înregistrat depășiri (nitriți, amoniu, bacterii coliforme, enterococi etc.). Aceste depășiri nu înseamnă că apa din localitatea respectivă este otrăvitoare și că oamenii care o consumă sunt în pericol de moarte subită. Ele reprezintă o abatere de la parametrii stabiliți prin lege după standarde impuse de Uniunea Europeană, semnificația acestor depășiri fiind aceea că apa din rețeaua respectivă poate pune în pericol sănătatea consumatorilor.

Harta e realizată pe baza celor mai recente analize efectuate de DSP (în cursul anului trecut), dar o evaluare corectă a apei presupune teste mai frecvente decât se fac în prezent, deoarece calitatea apei poate fi influențată de o mulțime de factori. Așa că informațiile noastre, deși extrase din surse oficiale, sunt în primul rând un reper, nu un verdict.

IMPORTANT: Datele din această hartă se bazează pe informații furnizate de direcțiile de sănătate publică (DSP) din fiecare județ și sunt aferente anului 2019. Întrucât harta cuprinde date din 1.568 de localități, ne este imposibil să actualizăm periodic un volum atât de mare de informații. Dacă doriți să aflați date recente despre apa potabilă dintr-o localitate anume, vă puteți adresa direcției de sănătate publică din județ, care are obligația să vă comunice rezultatele ultimelor analize efectuate.

Apăsați aici pentru a vedea harta într-o pagină separată

Cei care accesează harta de pe iPhone trebuie să folosească opțiunea „double-tap” pentru a vedea informațiile din dreptul fiecărei localități. 

Dacă ați trecut de primul imbold, acela de a vă căuta localitatea pe hartă, aruncați acum o privire de ansamblu peste această imagine a României alcătuită din cioburi colorate. Mulțimea punctelor roșii și albe este copleșitoare și ne arată, de fapt, nivelul de civilizație al țării în care trăim: sute de comune neracordate la apă curentă sau racordate la rețele care le livrează apă contaminată pe post de apă potabilă.

55% din comunele în care există rețele de apă, în cea mai mare parte investiții recente, au înregistrat depășiri la ultimele analize efectuate de DSP-urile județene. Unele județe, precum Vaslui, Tulcea sau Călărași sunt aproape în întregime colorate în roșu.

În urmă cu trei luni, am publicat investigația „Apă de băut”, în care am arătat cum sunt fraudate fondurile europene alocate pentru racordarea la apă a mai multor localități din Oltenia. În procesul de documentare am recoltat probe din patru rețele proaspăt inaugurate și am constatat că în toate cazurile apa era un pericol pentru sănătatea publică: conținea substanțe chimice mult peste limita permisă de lege și era contaminată cu bacterii periculoase care pot duce la boli dintre cele mai grave.

Din rezultatele acestor analize efectuate pe cont propriu și din sutele de mesaje primite de la oameni din toată țara, am înțeles că situația rețelelor de apă din România rurală este o problemă uriașă.

Ne-am propus să aflăm cine trebuie să monitorizeze calitatea apei din aceste zone și am descoperit că, deși obligați prin lege, operatorii de apă (firme sau primării) refuză, în multe cazuri, să facă analize de potabilitate, profitând de faptul că amenzile pentru încălcarea acestei legi sunt, oricum, foarte mici. Mai rămân Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) pe care legea apei potabile le însărcinează să facă la rândul lor analize periodice ale apei din fiecare rețea, ca o plasă de siguranță pentru cazurile în care operatorii ignoră acest lucru.

În mod normal, aceste analize făcute periodic de DSP-uri ar trebui comunicate imediat populației. În realitate, rămân ascunse în sertarele instituțiilor. Puținele direcții care, în trecut, mai urcau pe internet aceste analize, au renunțat de mulți ani să o mai facă.

Așa că atunci când DSP identifică o rețea de apă care depășește normele de potabilitate, nu se întâmplă nimic. Am descoperit zeci de localități unde, deși direcțiile de sănătate publică au constatat ani la rând depășiri la parametri extrem de nocivi pentru organism, rețelele funcționează mai departe și localnicii consumă apa cu încredere fără să știe că le poate afecta sănătatea.

Reprezentanții DSP-urilor spun că ei nu pot face altceva decât să comunice rezultatele primăriilor, acestea fiind responsabile să-i înștiințeze pe cetățeni. Dar ce primar vrea să piardă capital electoral anunțând că apa din comuna pe care o păstorește nu este bună pentru consum?

Am mers în câteva comune care apar în evidențele DSP cu apă contaminată, pentru a vedea dacă oamenii au fost anunțați cu privire la rezultatele analizelor. Puteți vedea reacțiile lor în materialul video de mai jos:

A contribuit: Andrei Ionescu
Grafică: Egas Consulting and Strategy
Editori: Cristian Delcea, Mihai Voinea


Acesta este primul episod dintr-o serie despre situația rețelelor de apă potabilă din România. În episodul următor, vom explica principalele cauze ale contaminării apei din zonele rurale.

SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
DONEAZĂ PENTRU JURNALISM
Conținutul nostru este gratuit, însă n-ar fi posibil fără oameni care plătesc pentru el. Salariile jurnaliștilor, deplasările în țară și toate celelalte cheltuieli necesare pentru funcționarea unei redacții sunt susținute din donațiile cititorilor. Contribuie și tu!
Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.