În plină pandemie, preoții merg din casă în casă cu sfințirea. Oficial bisericesc: „Noi umblăm destul de steril”

Deși la nivel mondial a fost declarată pandemie, iar numărul românilor infectați cu coronavirus crește la o zi la alta, obiceiurile bisericești rămân mai importante decât prevenția. Cititori din mai multe județe ale țării ne-au semnalat că, în ultimele zile, s-au trezit cu preotul la ușă, venit să le stropească locuința cu aghiasmă pentru „sfințirea de Postul Paștelui”. Oficialii Bisericii Ortodoxe Române (BOR) n-au negat situația și spun că, atât timp cât autoritățile n-au interzis libertatea de mișcare, credincioșii au dreptul la servicii religioase, inclusiv cele la domiciliu.

În ultima săptămână, medicii și autoritățile le-au recomandat tuturor românilor să limiteze la maximum contactul cu alte persoane decât cele din familie și să evite atingerea suprafețelor care au fost atinse în mod frecvent și de alții, virusul COVID-19 fiind unul extrem de contagios. În acest context, preoții intră în sute de locuințe și iau contact cu un număr foarte mare de oameni. De asemenea, obiceiul religios prevede ca oamenii să sărute crucea sau icoana purtată de preot, după ce acesta stropește casa cu aghiasmă.

„Mi-a răspuns că intră numai la cine îl primește”

Un cititor din Sectorul 3 al Capitalei ne-a scris că în seara de vineri, 13 martie, un preot ortodox a bătut la toate ușile apartamentelor din blocul său, solicitând să fie primit cu sfințirea: „I-am atras atenția că e o dovadă de iresponsabilitate să meargă din casă în casă în această perioadă, mai ales că cei care îi deschid de obicei sunt persoane în vârstă. El mi-a răspuns că oricum intră numai la cine îl primește și că încrederea în Dumnezeu nu trebuie să o pierdem niciodată”.

L-am contactat pe Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, care ne-a răspuns în scris, dând de înțeles că decizia de a merge „cu sfințirea” se ia de către preoți la nivel local: „Aceste situații se reglementează cu autoritatea bisericească locală în deplină consonanță cu autoritățile medicale locale”.

Când l-am întrebat, punctual, dacă Patriarhia este sau nu de acord ca preoții să meargă din casă în casă în această perioadă, Bănescu ne-a transmis că găsim răspunsul în punctul 4 al recomandărilor făcute de Patriarhie către toate bisericile din țară (le puteți citi aici). Punctul 4 spune că preoții trebuie să respecte măsurile dispuse de autoritățile publice, dar să asigure în același timp dreptul la libertatea religioasă al credincioșilor și dreptul de a primi asistență religioasă în biserică și la domiciliu. Cu alte cuvinte, e voie!

Un alt caz a fost semnalat, printr-o postare pe Facebook, de jurnalistul vrâncean Sebastian Oancea:

Sursa: Facebook / Sebastian Oancea

Contactat de Recorder, preotul Dragoș Olteanu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei, a părut că înțelege gravitatea situației, dar ne-a dat de înțeles că decizia nu stă în puterea lui: „Voi încerca să iau legătura la Vrancea, să vedem care e situația. De obicei preoții decid ei, la nivel de parohie, când e cazul să meargă. Știu că zilele trecute s-a discutat la nivel de arhiepiscopie ca în această perioadă să nu se mai meargă din casă în casă, dar nu știu dacă s-a transmis deja și în parohii, nu știu dacă a ajuns și la cei din Vrancea”

La câteva ore după conversația inițială, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, a revenit și el cu o poziție mai tranșantă: „Revin cu precizarea că, cel puțin în Arhiepiscopia Bucureștilor, deplasările cu caracter misionar-pastoral ale preoților (sfințirea caselor în această perioadă – practică pastorală negeneralizată, ci doar locală) se amână, pentru a se evita orice risc de posibilă contaminare cu foarte contagiosul nou coronavirus. Se va răspunde doar solicitărilor punctuale ale credincioșilor vârstnici care vor să se spovedească/împărștășească acasă”.

„Le vom recomanda preoților să poarte mască”

Nu la fel stau lucrurile în Arhiepiscopia Tomisului, care administrează județul Constanța și care n-are de gând să interzică această practică. „Decizia rămâne la latitudinea parohiilor, întrucât nu este stare de carantină. Nu înțeleg de unde preocuparea față de preoții care merg din casă în casă, pentru că deocamdată nu s-a declarat zonă roșie, ca în Italia. Tot umblat de la unul la altul e și când schimbi autobuzul sau metroul. Viața bisericii nu trebuie tulburată mai mult decât viața societății, să știți. Oricum, noi umblăm destul de steril. Nu avem noi ce viruși să purtăm pentru că cei suspecți se află în carantină, deci de unde să-i luăm [pe viruși] și să-i ducem în casele oamenilor?”, ne-a declarat Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului.

Întrebat dacă nu consideră că sărutatul crucii sau icoanei pe care o poartă preotul poate provoca transmiterea virusului, Tănăsescu s-a enervat: „Și dacă umblă cu crucea care e problema? Sărutatul e opțional, preotul nu te pune să săruți cu forța nici crucea, nici icoana. Și în biserică se sărută icoanele, iar în această duminică se vor face slujbe în biserici, pentru că autoritățile ne-au dat voie dacă nu depășim 99 de persoane. Unde se depășește, facem în aer liber. Am văzut că în unele țări s-au interzis slujbele bisericești, dar nu înseamnă că trebuie să facem la fel. Virusul este global, dar măsurile se iau din loc în loc”.

După o oră, Eugen Tănăsescu a revenit și a spus că, după ce s-a consultat și cu alți clerici din conducerea arhiepiscopiei, are de făcut o completare cu privire la obiceiul preoțior de a merge cu sfințirea din casă în casă: „Le vom recomanda preoților să poarte mască”.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să