Jurnalismul în vremuri de criză: cum funcționează industria de fake-news și click-bait din România

În momentele de răscruce ale unei societăți, când oamenii au nevoie de luciditate și de informații verificate, jurnalismul joacă un rol important. Ne aflăm în fața unei pandemii care afectează întreaga planetă, iar presa din România trece prin vremuri tulburi.

În goana după click-uri, mai multe site-uri au anunțat apariția primului caz de coronavirus în România înainte ca acesta să apară cu adevărat. Au existat site-uri care au anunțat români morți în Italia și altele care și-au păcălit cititorii cu titluri manipulatoare sau incomplete. Iar aceste practici nu mai reprezintă de mult niște excepții. E un fenomen care s-a amplificat de la an la an: în timp ce oamenii se bucurau că presa poate fi citită gratis pe internet, o mare parte a presei a început să renunțe la reguli și să se transforme în altceva.

Noile reguli au fost dictate de noile sursele de finanțare, adică de felul în care funcționează publicitatea în mediul online: cel mai important criteriu este audiența cât mai mare, indiferent prin ce mijloace se obține.

A apărut, astfel, o adevărată industrie de fake-news și click-bait, alimentată cu zeci de milioane de euro, intermediată de una din cele mai mari corporații din lume și finanțată de toate companiile care nu văd nicio problemă în a-și plasa reclamele lângă titluri mincinoase.

Efectele acestui fenomen sunt incalculabile. Iar responsabilitatea pentru minciunile și manipulările care ne invadează zilnic ecranele telefoanelor și calculatoarelor se împarte între toate entitățile implicate în această industrie. Mai jos, am explicat cum funcționează:

Cele mai recente

PODCAST. Cum ieșim din criza energetică?

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice. Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice. Răzvan și Vlad analizează, în acest episod, cât de dificilă este, de fapt, tranziția energetică și care va fi soarta Europei, prinsă la