• Luni, Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a fost depistat pozitiv cu coronavirus. Prelatul a fost transportat la București cu un elicopter militar și a provocat o dezbatere aprinsă despre tratamentul privilegiat acordat unei înalte fețe bisericești în comparație cu pacienții de rând.

• Însă elicopterul pus la dispoziția lui Pimen n-a fost singurul privilegiu de care s-au bucurat prelații bucovineni. Deși păstorește cea mai afectată zonă a țării (o treime din totalul cazurilor de COVID din România), Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a făcut în permanență presiuni pentru a obține un regim preferențial în timpul epidemiei și a încălcat reguli pe care oamenii de rând au fost forțați să le respecte.

• La trei zile după ordonanța militară care instituia carantina în orașul Suceava, Arhiepiscopia a primit o derogare specială din partea Centrului Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției. Motivată prin nevoia de mișcare a preoților, derogarea a fost folosită și de șefii Arhiepiscopiei, pentru deplasări unde nu exista niciun fel de urgență.

• Prin comparație, primarul orașului Țăndărei, o altă localitate din țară aflată în carantină, spune că pentru preoții din orașul său nu s-a dat nicio derogare: „Preoţii au rămas în zona de carantină, nu s-a dat niciun fel de derogare nici pentru preoți, nici pentru nimeni”.

Anunțul infectării Arhiepiscopului Pimen a ridicat primele semne de întrebare cu privire la felul în care clericii bucovineni au înțeles să respecte reguli drastice impuse de epidemie.

Conform surselor Recorder, Înaltpreasfinţitul Pimen (90 de ani) a început să se simtă rău și să prezinte simptome specifice COVID-19 încă de joi, 16 aprilie. În ciuda acestui fapt, el a participat la Slujba de Înviere ținută în seara zilei de sâmbătă, la Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou“ din centrul orașului Suceava și transmisă în direct pe internet. În imagini, Pimen apare înconjurat de peste zece prelați, inclusiv episcopul-vicar Damschin Dorneanu, mâna sa dreaptă. Niciunul dintre cei prezenți nu poartă mască sau alt echipament de protecție.

A doua zi, Pimen s-a simțit tot mai rău, iar luni a ajuns la secția de primiri urgențe a Spitalului Județean Suceava. A fost testat în regim de urgență și declarat pozitiv cu COVID-19 în aceeași zi. Practic, toți clericii care participaseră alături de el la Slujba de Înviere deveneau contacți ai unei persoane infectate și trebuiau să intre în autoizolare. În acest timp, cel mai important dintre ei din punct de vedere al rangului bisericesc, episcopul Damaschin Dorneanul, se plimba prin județ încălcând inclusiv carantina impusă prin ordonanță militară.

În ziua de luni, Damaschin Dorneanul apare oficiind o slujbă la Mănăstirea Sihăstria Putnei, aflată la 70 de kilometri distanță de Suceava. Conform unui reprezentant al mănăstirii contactat de Recorder, episcopul Damaschin “a fost împreună cu noi și la Vecernia din duminica Învierii”.

Pornind de la aceste informații, principala întrebare a devenit cum s-a deplasat Damaschin Dorneanul într-o locație aflată la 70 de kilometri de Suceava, din moment ce orașul reședință de județ se află în carantină încă de pe 30 martie. La acea dată, a fost emisă Ordonanța Militară nr. 6, prin care s-a decis că niciun locuitor din orașul Suceava și din alte opt comune limitrofe nu are voie să părăsească zona. În ordonanță au fost stipulate și câteva excepții, însă niciuna dintre ele nu viza personalul bisericesc.

Și atunci, în baza cărei aprobări a încălcat episcopul Damaschin Dorneanul regulile carantinei? Explicația, spun sursele Recorder, stă într-o derogare specială pe care Arhiepiscopul Pimen a solicitat-o imediat după emiterea ordonanței militare. Astfel, pe 2 aprilie, Centrul Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției (CJCCI) a emis derogarea nr. 374200, care permite personalului bisericesc să se deplaseze și dincolo de zona roșie.

CJCCI se află în subordinea Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) așa că l-am sunat pe colonelul Costică Ghiață, comandantul ISU Suceava. Ghiață ne-a confirmat existența derogării și ne-a trimis și o poziție oficială din partea instituției. În document se vorbește, în primul rând, de nevoia preoților cu parohii în afara zonei de carantină de a participa la înmormântări.

Așadar, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a obținut o derogare invocând nevoile preoților de rând, iar în baza ei au circulat după bunul plac și liderii instituției religioase, deși motivele lor sunt cel puțin discutabile. Episcopul Damaschin Dorneanul s-a deplasat la Mănăstirea Sihăstria Putnei pentru a participa la o slujbă care ar fi fost oficiată și fără prezența lui.

Dorința de a păstra rutina vieții de dinaintea epidemiei a fost însă mai puternică decât regulile. Mănăstirea Sihăstria Putnei este văzută ca o a doua casă a liderilor din Arhiepiscopia Sucevei, unde aceştia merg periodic în vizită. În mandatul Arhiepiscopului Pimen s-a dezvoltat acolo un fel de perlă a coroanei în care, pe lângă activitatea religioasă, a înflorit și o tot mai complexă activitate economică: pensiune, magazin, grajduri cu animale, gater, atelier de mobilă, atelier de mecanică auto, construcții prefabricate din lemn etc. Pe lângă personalul bisericesc, în acest complex trebăluiesc alte câteva zeci de angajați din afara mănăstirii. O comunitate considerabilă în mijlocul căreia episcopul Damaschin Dorneanul a mers să sărbătorească Paștele încălcând regulile carantinei.

Mănăstirea Sihăstria Putnei este și locul unde Damaschin Dorneanul și-a început cariera bisericească. Conform site-ului Doxologia.ro, aici a fost tuns în monahism, în data de 18 decembrie 2005, fiind pe rând ghid, casier şi secretar.

A urcat rapid în ierarhie devenind preot, protosinghel, arhimandrit și, din iulie 2017, episcop vicar, adică numărul doi în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.

Nici Damaschin Dorneanul și nici purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei nu ne-au răspuns la telefon pentru a explica decizia celui dintâi de a ieși din zona de carantină pentru a ajunge la Sihăstria Putnei.

Manuela Trifan, șefa DSP Suceava, a refuzat să comenteze punctual cazul episcopului Damaschin, dar a precizat că se va face o anchetă epidemiologică și că “celor care au intrat în contact cu Arhiepiscopul Pimen li s-a impus autoizolarea în chiliile lor”.

Deplasarea la Ierusalim, anulată în ultima clipă

Un alt moment în care Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a forțat ocolirea regulilor impuse de carantină s-a petrecut cu câteva zile înainte de Paști, inițiativa fiind oprită în utlima clipă.

Astfel, pe 15 aprilie, a doua zi după ce Marcel Vela făcea public un acord între Ministerul de Interne și Biserica Ortodoxă, primarul Sucevei anunța cu emfază că lumina sfântă va ajunge și anul acesta în orașul bucovinean. Conform presei locale, reprezentanții Arhiepiscopiei urmau să se deplaseze cu un avion la Ierusalim și să aducă lumina sfântă pe aeroportul din Suceava, de unde să o împartă către toți preoții din Bucovina. “Mai departe, preoții vor duce lumina la casele oamenilor”, declara primarul Ion Lungu.

Acordul dintre Ministerul de Interne și Biserica Ortodoxă avea însă să fie criticat dur de președintele Klaus Iohannis și modificat ulterior. Pe 17 aprilie, același primar Ion Lungu anunța că, în contextul carantinei, lumina sfântă nu va mai ajunge la Suceava, aterizarea avionului nefiind aprobată. Primarul le-a recomandat localnicilor să-și aprindă o lumânare de la candela din casă.

În 2019, lumina sfântă adusă de la Ierusalim la Suceava a fost împărțită pe aeroport de însuși Arhiepiscopul Pimen către toți preoții din Bucovina. Dacă scenariul s-ar fi repetat anul acesta, practic un om infectat cu coronavirus ar fi predat lumina sfântă către sute de preoți din Bucovina care, la rândul lor, ar fi intrat în contact cu zeci de mii de enoriași cărora urmau să le ducă lumină.