Noua baricadă, după 34 de ani. De ce a fost demis omul care i s-a împotrivit „eroului” Ciolacu

Cazul pretinsului erou revoluționar Ciolacu ne pune în fața unei situații simbolice pentru istoria noastră recentă: un profesor de istorie fără apartenență politică, al cărui tată a fost ucis la Revoluție, îl înfruntă chiar din interiorul Guvernului pe premierul României care susține, cu argumente fragile, că a avut un rol determinant în prăbușirea regimului comunist.

Numele profesorului este Mihai Dodu și a condus până acum trei zile Secretariatul de Stat pentru Revoluționari, instituție din subordinea Guvernului. A fost demis după ce Corpul de Control al Prim-Ministrului l-a acuzat că aprobat accesul Recorder la dosarul de revoluționar al lui Marcel Ciolacu.

Dosarele revoluționarilor au fost ținute la secret în ultimele trei decenii, deși în baza lor se acordă privilegii din bani publici, iar filele lor ar trebui să conțină dovezi ale unor fapte eroice, pe care posesorii certificatelor de revoluționar n-ar avea de ce să le ascundă. “Asta se întâmplă când respecți legea. Am acționat ca un om liber și consecința o vedem”, spune Mihai Dodu, într-un interviu pentru Recorder.

Fostul secretar de stat pleacă din funcție cu avertismentul că va fi reclamat la Parchet. În același timp, Corpul de Control al Prim-Ministrului ne înștiințează că a sesizat Autoritatea Națională de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal cu privire la faptul că Recorder a publicat dosarul de revoluționar al lui Marcel Ciolacu. Se solicită “efectuarea de verificări”. Cât despre Marcel Ciolacu, acesta rămâne neclintit, chiar dacă nu a oferit nici de această dată răspunsurile necesare în fața suspiciunilor pe care dosarul său de revoluționar le ridică.

Cele mai recente

OUTSIDER POLITIC #15. Sorin Costreie: „Una-două, copiii scot cuțitul. Avem un caz pe zi de violență în școli”

În ultimul deceniu, Educația a fost condusă de „ministrul-genunche”, apoi de „ministrul-pamblică”, a preluat ștafeta „ministrul-pepsiglas”, iar de curând și-a încheiat mandatul și un ministru-cabotin, amator de versuri infantile despre văcuță și inteligență artificială.

Acum avem un ministru cu studii la universități de prestigiu, profesor de filosofia limbajului. Dar în ce măsură va deprinde și limbajul politic, predat de golănași cu studii la școala vieții, altfel spus, colegii săi de guvern?

Recorder