Noul traseism politic: cu carnet la PNL, cu sufletul în PSD

  • Acuzând că au fost uitați de conducerea centrală de partid și că nu au acces la fondurile guvernamentale, mai mulți primari PNL au trecut de facto, dar nu și de jure în PSD. Legal, nu se pot înscrie încă în alt partid, întrucât și-ar pierde funcțiile – statutul aleșilor locali prevede ca aceștia să-și întrerupă mandatul dacă schimbă formațiunea politică pentru care au fost votați. Astfel, se conturează un nou fenomen: unii primari rămân în Opoziție doar de formă, în timp ce participă la activitățile Puterii. PSD își lărgește astfel baza electorală, chiar și cu doi ani înainte de alegerile locale.

Legea privind Statutul aleșilor locali spune că un primar care demisionează din partid își pierde mandatul. Ar fi o formă de protecție legală tocmai pentru a descuraja traseismul politic. Însă, pentru a-și păstra fotoliul în următorii ani, mulți primari vor schimba tabăra, prin demisie, abia în campania electorală din 2020, lăsând loc unui interimar, pentru 30 de zile. Atunci vor candida din partea altui partid.

Această realitate prinde deja contur în județul Dâmbovița. Acolo, cinci primari de comună ai PNL și unul din partea UNPR au fost prezenți la o ședință a PSD Dâmbovița, unde liderul social-democrat din regiune, senatorul Adrian Țuțuianu, i-a prezentat drept posibili candidați la alegerile din 2020 din partea Puterii. Este vorba de primarii PNL din localitățile Ulmi, Crânguri, Uliești, Moțăieni și Dărmănești și primarul UNPR din localitatea Crevedia. Cei șase primari au fost fotografiați la o ședință de partid vineri, 4 mai, în comuna Mija, înconjurați de membri PSD. Chiar Adrian Țuțuianu a fost cel care a postat imaginea pe Facebook.

Plasați strategic, pe rândul din față, cei cinci primari PNL devin astfel un simbol al controlului din ce în ce mai extins pe care PSD începe să-l aibă în teritoriu, folosind drept monedă de schimb accesul la buget. Imaginea e însă și un simbol al crizei în care se află Opoziția, ai cărei reprezentanți din județele unde PSD e majoritar acuză că sunt ignorați de conducerea de partid de la Centru.

„Nu mai contează că suntem de stânga sau de dreapta. Ce poți să faci când vezi că dincolo e mai bine și de partea ta e rău? La PSD e altceva. Toate deconcentratele sunt ale lor. Te duci să mai iei un aviz de pe la RENEL, de pe la Mediu și te țin pe la ușă. Ce ați face în locul meu?”, s-a întrebat Costin Barbu, unul dintre edilii implicați, contactați de Recorder.

„Dom’le, noi n-avem centru!”

Aleșii locali ne-au spus că, legal, rămân deocamdată în PNL. Unii au dat însă de înțeles că ar trece și mâine, cu forme, de partea PSD. Au spus că sunt dezamăgiți de felul în care funcționează partidul lor și că sunt sătui să tot bată pe la ușile Puterii în căutare de finanțare doar ca să fie refuzați pe motiv că au alt carnet de partid.

Iulian Costache, edilul din comuna Uliești, a recunoscut că a avut „o discuție cu domnul Țuțuianu, dar nu ceva clar, nu e ca și cum de mâine vin la PSD. Am onorat o ședință, cu mândrie, zic eu. Ceilalți colegi posibil să treacă la PSD. De ei da, am informații. Oricum nu ne-a zis nimeni nimic de la centru. Cine să ne zică? Noi n-avem centru!”.

Valentin Mihalache, edilul din Dărmănești, a fost expeditiv. „E treaba mea dacă trec la PSD!”.

Mai deschis la discuție a fost edilul din Crânguri, Costin Barbu: „Da, este și numele meu acolo, pe lista aia a lui Țuțuianu. Mai e până la alegeri, dar teoretic, da, voi trece la PSD pentru alegeri”.

Ce s-a întâmplat la Târgoviște

Adrian Țuțuianu, senator PSD de Dâmbovița, ne-a confirmat că, în ședința PSD de pe 4 mai, primarii PNL s-au arătat încântați să treacă de partea Puterii.

„Da, cei cinci primari PNL și-au arătat disponibilitatea să vină în PSD. După discuții am ajuns la concluzia că participăm împreună la niște activități politice. Dar, dacă mergeți la legea privind statutul aleșilor locali, veți observa că ei nu se pot înscrie într-un alt partid acum, pentru că-și pierd mandatul. Ca urmare ei s-au decis să participe la activitățile noastre, am convenit că vor candida în anul 2020 pe lista PSD și ei își întrerup orice activitate politică alături de PNL din momentul prezenței la Comitetul Executiv. Până la alegerile din 2020, îi vom verifica. Sigur că se poate întâmpla să-i excludă cei din PNL și atunci suntem într-o altă situație. Dar probabil că nu se va întâmpla foarte curând că la PNL Dâmbovița n-au nimic, nici președinte”, a spus Țuțuianu.

În cazul excluderii unui primar din partid, acesta rămâne pe funcție. Partidele preferă să ignore această variantă, pentru a nu pierde, chiar și formal, conducerea unei primării, în ideea că neînțelegerile vor fi rezolvate. Sunt însă și cazuri care au dus la excluderi, unele intens mediatizate. Cum ar fi excluderea din PSD a primarului Gheorghe Damian, din comuna Ciugud, Alba, localitate lăudată peste tot pentru rata ridicată de absorbție a fondurilor europene.

Fondurile, monedă de schimb

În Dâmbovița, PSD are 76 de primari. PNL are 19. De pe 2 mai, PNL Dâmbovița e condus de un președinte interimar. Liderul local al organizației, Marius Caravețeanu, primarul orașului Răcari, a demisionat după ce a invocat „un scurtcircuit” în dialogul cu conducerea centrală a partidului.

Costin Barbu, din Crângurile. FOTO: Facebook

„Noi am fost lăsați de izbeliște, ca să folosesc vorba noastră, de la țară”, ne-a explicat Iulian Costache, primarul din comuna Uliești.

„Dacă aș rămâne la PNL, s-ar schimba cumva situația în țară? Dacă omul ăsta, Țuțuianu, ne arată că e bine și pe partea cealaltă vedem că e rău, unde să ne ducem? Eu nu spun că la PSD e lapte și miere, că nu e. Dar la momentul ăsta îți asigură cât de cât o liniște. În politică, să nu spui niciodată «niciodată»”, a adăugat Costin Barbu, primarul din Crânguri.

Primarii liberali prezenți la masa social-democraților au recunoscut că, într-un județ „roșu”, cum e Dâmbovița, nu prea au cum să deruleze vreun proiect, decât dacă se apropie de conducerea PSD.

„Trebuie să te descurci să fie bine pentru comună”, spune primarul Iulian Costache. „Că nu știu dacă știți unde e Ulieștiul, comuna mea. E o comună – mi-e și rușine să spun, că-s primarul localității -, e o comună ca a lui Creangă! Uitată de timp. Dacă am primit 400 milioane bani vechi la buget… Ce să faci 400 de milioane bani vechi? 400 de milioane bani vechi! Acum sunt la PNL. Eu am onorat însă ședința aia cu prezența, nu sunt un om ranchiunos… Că depinzi de ei. Să nu merg ce ar însemna? N-ai cum să eviți întâlnirile astea”.

Iulian Costache, edilul din Uliești, în vizită la o școală din localitatea lui, „o comună ca a lui Creangă”. FOTO: Facebook

„Dumneavoastră știți în mediul rural cum se conduce o comună? Nu sunt bani pentru noi. Și atunci? Ce să fac? Spuneți-mi dumneavoastră ce să fac?!”, e revoltat Costin Barbu, de la Crângurile. Primarul spune că a luat decizia de a sta la masa PSD și pentru că simte că „PNL nu are niciun mesaj”. Înainte de a se afișa public cu apropierea de partidul rival a făcut totuși câteva ședințe sătești, unde s-a sfătuit cu cetățenii.

„Erau ședințe deschise, le ziceam «Avem și noi proiecte de viitor, ceilalți primari PSD au reușit cu chestia asta». Și mi-au spus oamenii: «Gata, dom’le, facem, dacă e bine așa!». Și cu asta-basta. Dacă cei din PNL nu vor lua o decizie în timpul ăsta care a mai rămas, scurt, la revedere cu Partidul Național Liberal! La următoarele alegeri, vor avea un scor dintr-o cifră, nu din două. O să vedeți acum la europarlamentare, în primăvara viitoare. Să vedeți ce scor dezastruos o să facă PNL-ul”.

La fel de supărat pe conducerea propriului partid e și primarul din Uliești. Mai ales pe cea din județ. „Și dacă nu ai stăpân, credeți-mă, nu e bine. Eu cum văd la Dâmbovița aici, PSD tinde să devină partid-stat. Că asta e țara”, a spus Iulian Costache.

„I-a amanetat la bucată”

Ludovic Orban nu a putut fi contactat ca să comenteze ce se întâmplă în Dâmbovița. În ce privește conducerea PNL de la nivelul județului Dâmbovița, Gabriel Grozavu, președintele interimar, ne-a transmis că el încă mai crede că primarii din județ „nu trec la niciun PSD”. Când l-am informat că unii primari au dat de înțeles că asta își doresc, a replicat: „Primarii sunt o specie aparte… Zic ce vor”.

Marius Caravețeanu, la stânga lui Ludovic Orban, când încă nu demisionase de la șefia PNL Dâmbovița. FOTO: Facebook

Mai explicit a fost însă președintele demisionar al PNL Dâmbovița, Marius Caravețeanu, probabil ușurat că nu trebuie să se confrunte el cu criza creată:

„Încerc să-i înțeleg pe colegii mei care au fost la ședința PSD. Parțial și reușesc. Câțiva sunt într-o situație disperată. Știu că nu au bani de salarii până la sfârșitul anului și riscă să-și pună oamenii în cap, să închidă prăvălia. Țuțuianu i-a amanetat la bucată cu diferite proiecte sau sume de bani. N-aș vrea însă să fiu în pielea lor”.

Situația financiară dezastruoasă în care multe primării rurale se află în prezent nu este însă strict legată de accesul la fondurile guvernamentale. Și, de multe ori, nu are nicio legătură cu culoarea politică. Mulți edili au adus primăriile în pragul falimentului, după ce au cheltuit sume mari numai pe salariile din instituție, în urma majorării lefurilor din administrația publică. În Dâmbovița, la finalul anului 2017, potrivit Direcției de Finanțe din județ, 33 de primării aveau probleme serioase cu banii, pentru că măriseră salariile angajaților, deși bugetul local nu fusese rectificat.

SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
DONEAZĂ PENTRU JURNALISM
Conținutul nostru este gratuit, însă n-ar fi posibil fără oameni care plătesc pentru el. Salariile jurnaliștilor, deplasările în țară și toate celelalte cheltuieli necesare pentru funcționarea unei redacții sunt susținute din donațiile cititorilor. Contribuie și tu!
Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.