Portret de candidat: Cristian Terheș

La rubrica „Portret de candidat” ne propunem să aducem în fața cetățenilor informații relevante despre cei mai importanți politicieni care vor candida la alegerile Europarlamentare din 9 iunie.

Cine sunt și ce pregătire au, cu ce s-au remarcat până acum și ce-i recomandă pentru un loc în Parlamentul European. Pentru că, înainte de a pune ștampila pe lista unui partid, e bine să știm câte ceva și despre oamenii care au fost puși în fruntea acelei liste și care au șanse mari să meargă la Bruxelles în numele nostru.

Astăzi – portretul lui Cristian Terheș, europarlamentar în exercițiu.

Rubrica „Portret de candidat” este realizată de echipa Știrile Zilei, un produs Recorder la care vă puteți abona aici, pentru a urmări rezumatul celor mai importante evenimente ale zilei, în fiecare seară, de luni până vineri.

Mai jos, aveți și varianta scrisă a portretului de astăzi:

Un personaj controversat

Cristian Terheș este unul dintre cei mai controversați europarlamentari din actuala legislatură. A ajuns în Parlamentul European grație Partidului Social Democrat, care i-a oferit un loc eligibil la alegerile din 2020 printr-un protocol cu PNŢCD, partid din care făcea parte la acel moment Terheș. 

A fost un nume surpriză pe listele social-democraților conduși de Liviu Dragnea. De altfel, Cristian Terheș avea doar cuvinte de laudă pentru social-democrați. 

A ocupat poziția a patra pe liste, dupa Rovana Plumb, Carmen Avram si Claudiu Manda. 

Preot în Statele Unite ale Americii

Cristian Terheș are 46 de ani, s-a născut în Zalău, iar acum deschide listele AUR pentru alegerile europarlamentare. 

A emigrat în Statele Unite la începutului anilor 2000. Acolo susține că a fondat o biserică greco-catolică pe care a condus-o până la intrarea în politică, pe lângă serviciul pe care-l avea la o firmă din industria echipamentelor medicale.  

Înainte de intrarea în politică era invitat constant la unele televiziuni de știri românești. Intervenea cu opinii privind statul de drept, lupta anticorupție, dar și alte subiecte aflate pe agenda publică. 

Punctele de vedere ale preotului Cristian Terheș s-au tot schimbat de-a lungul timpului. 

A fost implicat în campania pentru prezidențiale din 2014, mobilizând alegătorii la vot împotriva fostului premier Victor Ponta, notează site-ul G4Media. De asemenea, în 2012, Cristian Terheș îl susținea și pe fostul președinte Traian Băsescu, pe care opoziția îl voia destituit. 

Și-a schimbat opinia și cu privire la Partidul Social Democrat. 

A plecat cu scandal din PSD

La aproximativ un an de la alegerea sa în Parlamentul European, Cristian Terheș părăsea cu scandal PSD-ul care-l propulsase la Bruxelles. 

A fost aspru criticat atunci. Victor Negrescu, eurodeputat PSD, îl acuza că a „profitat” de munca social-democraților, că are idei „eurosceptice” și că a fost „parașutat” pe lista pentru Bruxelles. 

Cristian Terheș a părăsit familia social-democraților europeni și a trecut în grupul Conservatorilor și Reformiștilor din care fac parte politicieni cu viziuni radicale.  

Opinii anti-avort, anti-vaccin și cu privire la identitatea de gen

A provocat dezbateri aprinse în plenul legislativului european, mai ales pe fondul opinilor sale anti-avort, anti-vaccin și cu privire la identitatea de gen.

Într-un discurs susținut la Strasbourg, Cristian Terheş a descris femeile transsexuale ca fiind „perverse de sex masculin”. 

De asemenea, Parlamentul European l-a sancționat pe Cristian Terheş pentru că a refuzat să prezinte certificatul verde Covid la intrarea în sediul de la Strasbourg. 

În țară, opiniile lui Cristian Terheș sunt găzduite mai ales în mediul online de tot felul de figuri controversate la rândul lor: Marius Tucă, Robert Turcescu, Dan Andronic și  Adriana Bahmuțeanu, printre alții.

Cristian Terheș este acum locomotiva electorală a Alianței pentru Unirea Românilor la alegerile europarlamentare din 9 iunie. 

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să