Raportul Recorder la șase luni de la lansare

Așa cum am promis în momentul lansării, la fiecare trei luni venim în fața voastră cu un raport în care anunțăm cum s-au cheltuit banii pe care i-am strâns din donații. Nu este doar un bilanț contabil, ci o formă de dialog în care vom căuta să vă explicăm cum se dezvoltă proiectul Recorder și ce avem de gând mai departe.

Acum șase luni, aproape toată lumea ne spunea că e admirabil să crezi în jurnalismul independent și să lansezi o publicație nouă, dar avem toate șansele să murim de foame. Ne-am zis că, dacă tot se va întâmpla, măcar să se întâmple repede, așa că în momentul lansării am scris aceste cuvinte: „Plecăm la drum cu un buget restrâns, care asigură funcționarea site-ului pentru următoarele șase luni. Dacă Recorder are succes și produce venituri, ne vom extinde redacția și vom produce mai mult conținut. Iar scopul final este ca, la finalul celor șase luni, Recorder să se autofinanțeze și să meargă mai departe”.

Cele șase luni au trecut și, în acest moment, Recorder se autofinanțează din donațiile cititorilor și contracte de publicitate, iar echipa de patru oameni cu care am pornit în iulie 2017 s-a mărit și este alcătuită din nouă membri (opt jurnaliști și un publisher). Recorder este deja o mică redacție, dar – mai important decât orice – este o redacție liberă. Putem indica sursa fiecărui leu care asigură supraviețuirea financiară a acestei publicații, iar asta ne permite să stăm departe de compromisuri. Nu depindem de banii și de mofturile unui patron, ci numai de încrederea cititorilor și a companiilor care aleg să cumpere publicitate pe site. Rămânem convinși că este cea mai sănătoasă rețetă pentru o publicație și suntem bucuroși să constatăm că se poate aplica și în România. Jurnalismul liber nu mai pare o utopie, ci o nevoie a societății, iar tot mai mulți români îi înțeleg importanța și se arată dispuși s-o susțină.

CÂȚI BANI AM STRÂNS DIN DONAȚII ȘI CE AM FĂCUT CU EI

Pe parcursul ultimelor trei luni, am adunat, din donații, 13.400 de euro. 8.400 de euro reprezintă donații primite direct de la cititori, prin transfer bancar sau prin butoanele de PayPal afișate pe site. Iar 5.000 de euro au fost donați pentru Recorder în cadrul Cercului de Donatori, eveniment organizat, în luna noiembrie, de Fundația Friends for Friends. Pe lângă donații, am câștigat și un grant de 4.500 de euro din partea Fondului pentru Democrație, cu scopul de a plăti salariile unor tineri stagiari care să lucreze, vreme de trei luni, în redacția Recorder.

Pentru a administra cât mai transparent banii pe care îi adunăm din donații și pentru a nu-i amesteca cu veniturile din publicitate, am înființat Asociația Recorder Comunity, care are ca scop promovarea și dezvoltarea jurnalismului în România.

Toate veniturile pe care le-am avut de la lansarea Recorder și până astăzi (atât din donații, cât și din contracte de publicitate) au fost investite în dezvoltarea proiectului. Este vorba despre dotări tehnice, achiziții și costuri administrative care au transformat un nume – Recorder – într-o mică redacție: de la baterii pentru microfon până la calculatoare, softuri de editare și televizoare (ca să nu pierdem nimic din ceea ce produc colegii noștri din televiziuni și ca să mai învățăm și noi cum se face presa pe la BBC sau CNN). De asemenea, o parte din bani ne-au ajutat să angajăm jurnaliști cu experiență, să producem mai mult conținut și să acoperim cât mai bine evenimentele importante. Reportajele video realizate la Ziua Națională și la funeraliile regale au arătat o dată în plus că munca într-o echipă lărgită produce rezultate remarcabile.

Detalii despre cum puteți susține proiectul Recorder se găsesc aici.

STRATEGIA DE PUBLICITATE

Cea de-a doua sursă de venituri care ne ajută să ținem site-ul în viață o reprezintă contractele de publicitate. Companii precum UniCredit Bank, AQUA Carpatica și OMV Petrom au avut încredere în noi și pentru asta le mulțumim. În ultimele luni, ați putut vedea pe Recorder campanii editoriale susținute de companii (branded content), articole cu conținut sponsorizat (native advertising) sau articole publicitare (advertorials). Toate au fost marcate corespunzător și au fost realizate în concordanță cu standardele de calitate pe care le-am impus pe Recorder.

Ne-am bucurat să constatăm că cei mai mulți dintre cititorii noștri au înțeles rațiunea acestei strategii, dar am avut parte și de reproșuri. La întrebarea „de ce acceptăm publicitate pe site”, răspunsul e cât se poate de simplu: pentru că altfel nu am putea supraviețui. Recorder nu e un moft cu care ne umplem timpul liber, ci o mică întreprindere în care jurnaliști cu ani de experiență în spate muncesc și încasează salarii. Apoi mai există chirie, servere, utilități și alte astfel de costuri cu care nu vrem să vă plictisim. În acest moment, donațiile cititorilor acoperă aproximativ 30% din bugetul lunar al Recorder. Restul banilor vin din publicitate.

La întrebarea „de ce acest tip de publicitate”, răspunsul e la fel de simplu: pentru că ne dorim ceva mai mult de la meseria asta decât să facem click-bait, să alergăm după afișări și să umplem site-ul cu reclame enervante. Nu vrem să intrăm în această paradigmă și vom căuta și în continuare să generăm venituri fără să umplem site-ul cu publicitate intruzivă. Vom oferi un conținut cât mai valoros din care și cititorii, și companiile care plătesc campanii publicitare pe Recorder să aibă de câștigat.

În acest sens, am încheiat și un parteneriat de reprezentare cu compania Internet Corp, care ne va ajuta să găsim clienți de publicitate dispuși să împărtășească viziunea noastră.

CE AVEM DE GÂND MAI DEPARTE

Recorder n-a fost gândit ca o joacă între prieteni, ci ca o încercare de a crea o instituție de presă. În ultimele șase luni am făcut mulți pași înainte, dar știm că e abia începutul drumului. Încă împrumutăm camere video de la prieteni atunci când mai mult de trei jurnaliști din redacție pleacă simultan pe teren. Încă mergem cu mașinile personale în deplasări. Încă amestecăm munca de jurnaliști cu sarcini de secretară, contabil sau specialist în comunicare. Încă mai sunt subiecte pe care nu avem resurse să le acoperim. Încă mai avem pe listă jurnaliști buni pe care vrem să îi aducem alături de noi.

Dacă susținerea pe care am simțit-o până acum va continua în același ritm, vom continua și noi să facem pași înainte și să dezvoltăm proiectul până la stadiul în care Recorder va deveni o redacție în adevăratul sens al cuvântului.

Totodată, vom rămâne conectați la exigențele și la propunerile voastre. Mulți dintre voi ne-au cerut să căutăm o formulă cât mai comodă prin care să fie anunțați atunci când scriem un articol, așa că în perioada următoare vom introduce un sistem de notificare. De asemenea, vă puteți abona la newsletter-ul pe care îl trimitem de fiecare dată când scriem un articol important.

[adinserter block=”1″]

Pentru cei care preferați să găsiți articolele Recorder direct în news-feed-ul paginii de Facebook, e bine să știți că rețeaua de socializare tocmai a schimbat algoritmii de distribuire, urmând să le livreze utilizatorilor mai puțin conținut de pe paginile de știri. Dacă vreți să rămâneți conectați la postările noastre, vă recomandăm să activați opțiunea „see first”, din butonul de follow.

Nu putem încheia fără să vă mulțumim pentru energia pozitivă pe care ne-ați transmis-o în tot acest timp, trimițându-ne mesaje de susținere, făcând donații, distribuind articole pe care le-am publicat. Datorită vouă, Recorder a fost declarată „redacția anului 2017” de către organizații sau oameni care sunt etaloane ale jurnalismului din România.

Vă mulțumim tuturor și vă asigurăm că încrederea și susținerea voastră reprezintă cel mai important capital al acestui proiect.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.