Reinventarea jurnalismului. Guvernul finanțează site-uri de paparazzi, click-bait și cancan

Campania de informare prin care Guvernul și-a propus să ajute financiar presa din România rulează, de câteva zile, pe site-uri, la posturi de radio și televiziuni. 17 din cele 40 de milioane de euro alocate pentru acest program au fost deja împărțite către zeci de aplicanți.

Lista acestora – publicată de Pagina de Media – arată că, cel puțin în cazul publicațiilor online, Guvernul n-a pus niciun filtru de integritate și a acceptat aproape toți aplicanții: publicații mondene care fac „știri“ cu Vulpița și Viorel, ziare online specializate în invective și copy-paste, site-uri cu profil incert care „ne informează” cu cine-și înșeală fotbaliștii nevestele.

Guvernul României legitimează astfel o serie de publicații dubioase, pe care le finanțează din banii contribuabililor și le plasează fără ezitare în sfera jurnalismului care trebuie salvat și ajutat în vremuri de criză.

1. Site-uri de paparazzi și mondenități

Pe lista publicațiilor online care promovează anunțurile Guvernului în schimbul banilor primiți de la buget se numără site-uri precum Spy News, CanCan sau WowBiz, care își încadrează „politica editorială” între scandaluri din lumea mondenă, titluri bombastice și fotografii la limita pornografiei.

2. Click-bait și conspirații

Aproape 300.000 de euro este suma maximă pe care o pot încasa de la Guvern site-urile Evz.ro și Capital.ro, aflate în același trust de presă. Evz.ro s-a remarcat în ultimele luni prin mai multe articole care dezbat diverse teorii conspiraționiste despre pandemie: de la teorii dezvoltate de manelistul Adi de la Vâlcea până la demascarea genocidului comis de Bill Gates cu ajutorul vaccinurilor. Acum, urmează ca oamenii să vadă reclamele Guvernului despre importanța purtării unei măști de protecție pe același site care pune la îndoială veridicitatea pandemiei.

Capital.ro este specializat în click-bait, adică modul de a-ți păcăli cititorii să intre în articol pe baza unui titlu mincinos. E o tactică de a obține trafic facil, care va ajuta publicația să deconteze cât mai mulți bani de la Guvern. Aici este doar un exemplu din sutele de articole publicate în ultimul an, în care informația din titlu nu este confirmată de conținutul articolului.

Modul în care Guvernul distribuie ajutorul financiar – bani contra afișări – încurajează tocmai acest tip de pseoudjurnalism în care nu se mai ține cont de nicio regulă în goana după audiență. Astfel, o publicație de știri precum Hotnews, una dintre cele mai credibile instituții media din România, va încasa considerabil mai puțini bani decât site-urile menționate mai sus.

3. Invectiva – susținută cu bani publici

Site-ul Comisarul.ro se regăsește, de asemenea, pe lista publicațiilor online cărora Guvernul le-a acceptat solicitarea de a încasa bani de la buget. „Comisarul”, care apare în lista Guvernului cu o sumă maximă de 25.000 de euro, e o publicație care culege informații produse de alți jurnaliști și le rescrie într-un stil ce pendulează între invectivă și ironie de șantier.

Iată o mostră de „jurnalism” pe care Guvernul României îl susține cu bani publici:

4. Site-uri abonate la bani publici

Printre publicațiile online care vor încasa cei mai mulți bani de la Guvern se numără site-ul DC News, deținut de Bogdan Chireac, cu o sumă maximă de peste 200.000 de euro. DC News este cunoscută ca o publicație foarte prietenoasă cu politicienii, fiind abonată la contracte din bani publici. În prezent, pe lângă reclamele Guvernului, pe DC News rulează și reclame plătite de Primăria Capitalei.

5. Site-uri fără nicio legătură cu jurnalismul

La capitolul presă online, Guvernul a acceptat să finanțeze inclusiv site-uri de anunțuri (paginiaurii.ro), site-uri de promovare a unor trupe muzicale (zurli.ro), site-uri care anunță starea vremii (meteo.ro).

6. Cazul Fanatik.ro

O altă anomalie de pe lista Guvernului este că la categoria presă locală – unde este cea mai mare nevoie de ajutor financiar – în capul listei se află site-ul Fanatik.ro, care poate deconta cea mai mare sumă: aproape 150.000 de euro. Fanatik n-a făcut niciodată jurnalism local, fiind la bază un site de sport care, pentru a-și crește traficul, a virat și către știri mondene și pictoriale cu neveste de fotbaliști.

Și alte site-uri de sport se regăsesc pe lista celor finanțate de Guvern, majoritatea apelând adesea la articole frivole pentru a atrage un număr cât mai mare de oameni pe site.

Orban: „Nu facem poliția conținutului“

Contactat de Recorder, premierul Ludovic Orban a spus că Guvernul n-a luat niciun moment în calcul aplicarea unor criterii de integritate: „Singurul criteriu a fost legat de audiență și tiraj, pentru că noi ne-am propus ca mesajul Guvernului să ajungă la cât mai mulți oameni. Nu ne-am propus să facem o poliție a conținutului de pe aceste site-uri. Vom verifica dacă printre publicații sunt și unele care publică conspirații sau știri neadevărate“.

Orban este contrazis, însă, chiar de textul ordonanței pe care a semnat-o, unde principala motivație a Guvernului nu este informarea unui număr cât mai mare de oameni, ci susținerea presei într-o perioadă de criză:

Lista tuturor entităților de presă acceptate până acum

Marii câștigători ai campaniei demarate de Guvern sunt trusturile de presă care, pe lângă publicații online, dețin televiziuni și radiouri, aceste canale primind cei mai mulți bani:

– trustul Intact (Antena 1 și Antena 3, Radio Zu, antena3.ro etc.) – 3,2 milioane de euro,
– trustul PRO (Pro TV, știrileprotv.ro, sport.ro) – 1,7 milioane de euro
– trustul Dogan (Kanal D, wowbiz.ro, kfetele.ro) – 1,5 milioane de euro
– postul de televiziune România TV – 900.000 de euro

Vă prezentăm mai jos lista tuturor entităților pe care Guvernul le-a acceptat până acum în program, cu mențiunea că aceasta mai poate suferi completări, întrucât au mai rămas solicitări neevaluate. De asemenea, trebuie precizat că sumele care apar în listă sunt sume maxime care pot fi decontate în funcție de audiență.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să