Salutări de la Constanța, orașul care moare!

• Peste tot în lume orașele-port vin imediat după capitala unei țări ca nivel de dezvoltare și ca număr de locuitori. În România, Constanța se afla în coada tuturor clasamentelor și, în loc să se ridice, se transformă tot mai mult într-un oraș subdezvoltat și îmbătrânit: tinerii pleacă masiv, mediul de afaceri e aproape inexistent, statul a rămas cel mai important angajator.

Constanța este un exemplu simbolic despre cum se poate irosi potențialul unui oraș atunci când îl conduci fără nicio strategie. De 30 de ani, singura viziune politică s-a rezumat la carnavaluri estivale, pomeni pentru subjugarea electoratului și căpușarea unor industrii pentru care nu s-a făcut aproape nimic, dar care au funcționat din inerție (activitățile comerciale din port și turismul din perioada de vară).

Toți primarii Constanței din ultimele două decenii au funcționat pe aceleași coordonate: niciun proiect notabil pentru dezvoltarea orașului și multe dosare penale pentru corupție, abuz în serviciu și alte infracțiuni.

– Gheorghe Mihăieși (PD, 1996-2000) – cercetat pentru abuz în serviciu și fals intelectual într-un dosar privind concesionarea unui teren, a scăpat ca urmare a „prescripției răspunderii penale”.

– Radu Mazăre (PSD, 2000-2015) – cercetat în șase dosare penale, într-unul fiind deja condamnat la șase ani de închisoare în primă instanță.

– Decebal Făgădău (PSD, 2015-prezent) – urmărit penal pentru abuz în serviciu într-un dosar vizând construirea ilegală a unui imobil pe plaja stațiunii Mamaia și cercetat într-un al doilea dosar pentru înstrăinarea a 18 imobile din patrimoniul Unității Administrativ -Teritorială Constanța.

Radu Mazăre, omul care a condus Constanța vreme de 15 ani, a renunțat la primărie și a fugit din țară după ce a fost pus sub control judiciar, refugiindu-se în Madagascar. Constănțenii n-au avut însă nicio emoție să-l voteze la cârma orașului pe fostul său viceprimar, Decebal Făgădău (foto dreapta).

În mandatul acestuia, declinul orașului continuă: conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), Constanța este orașul care suferă cea mai pronunțată tendință de depopulare în rândul celor șapte urbe ale României cu peste 300.000 de locuitori: – 4% în ultimii zece ani. Prin comparație, orașe din ce în ce mai efervescente precum Cluj-Napoca și Iași au înregistrat creșteri ale numărului de locuitori. “Republica Mazăre” înregistrează și cea mai scăzută pondere de tineri raportat la numărul total al locuitorilor, dintre orașele mari ale țării. În ultimii zece ani, numărul tinerilor din Constanța a scăzut cu aproape 30%!

Am vorbit cu liderii organizațiilor de tineret, cu oameni din mediul de afaceri și cu cei din zona academică pentru a înțelege cum a ajuns un oraș cu asemenea potențial să fie atât de slab dezvoltat.

Companiile de salubrizare și de apă, cei mai mari angajatori din Constanța

Tinerii pleacă în primul rând pentru că în Constanța nu există oportunități profesionale. E singurul oraș cu peste 300.000 de locuitori care nu are un parc industrial, iar conducerea orașului nu a elaborat, în ultimii 20 de ani, nicio strategie de dezvoltare economică sau pentru atragerea de investitori.

Cei mai mari angajatori din Constanța sunt Regia Autonomă de Apă (2.100 de angajați), condusă de șeful PSD Constanța, Felix Stroe, și compania de salubrizare Polaris (1.400 de angajați), firmă de casă a PSD, partidul care câștigă alegerile în Constanța de aproape 20 de ani. Cu alte cuvinte, cei mai mari angajatori ai orașului plătesc salarii din banii constănțenilor și nu aduc valoare adăugată.

“Primăria nu arată și nu a arătat nicio dorință de a stimula antreprenoriatul sau de a atrage multinaționale. Peste tot în lume, orașele-port sunt pe locul doi după capitală și ca număr de locuitori, și ca potențial economic. Or, Constanța este mult în urma Clujului, Timișoarei, Iașului, Brașovului, Craiovei, Sibiului, Sucevei, ca să nu mai spun Oradea. Să te bată un oraș cu 200.000 de locuitori este o rușine. Atat poate administrația orașului Constanța”, spune profesorul Tănase Stamule, plecat din Constanța cu ani în urmă și în prezent prodecan la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine din cadrul ASE București.

Prin comparație, celelalte orașe mari din provincie au atras angajatori de top, giganți internaționali cu aport economic substanțial pe plan local, precum Continental, Ford, Renault, Draxlmaier, Bosch, etc. În Constanța, singurele și cele mai puternice unități de producție care pot fi catalogate “fabrici” sunt una de ulei, una de saci de rafie, una de bere și cea de pâine. Toate acestea cumulează sub 1.000 de angajați și sunt încadrate la “întreprinderi mici și mijlocii” pentru că nu depășesc câteva sute de muncitori, spune Ion-Dănuț Jugănaru, directorul general al Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța.

„Un oraș care s-a dezvoltat în jurul sambei”

Orașul este ținut pe linia de plutire de activitățile economice din Port și de serviciile hoteliere din sezonul estival, însă și acestea sunt mult sub potențial. Deși este unul dintre cele mai mari din Europa, Portul Constanța nu se află în top 20 al celor mai traficate centre de transport maritim de pe continent. Asta în ciuda faptului că cifra de afaceri a Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța este în creștere de la an la an. Portul Constanța se întinde pe aproape 4.500 de hectare, iar ultimele date, din 2016, arată o cifră de afaceri de 290 milioane lei și circa 900 de salariați.

“Spre deosebire de alte orașe importante precum Cluj, Brașov, Sibiu, Iași, Timișoara, Arad, Oradea, unde edilii s-au interesat să facă parcuri industriale, aici nimeni n-a fost interesat de așa ceva. Cei care au condus orașul au avut alte interese: Constanța e un oraș care s-a dezvoltat în jurul carnavalurilor, care a dus la un nivel de subcultură care pe mine mă sperie. Toate astea au creat o stare de fapt în care studenții constănțeni își pun o problemă reală: «unde mă angajez după ce termin facultatea?». Nimeni nu face o facultate de amorul artei”, ne-a explicat Wladimir Boskoff, decanul Facultății de Matematică a Universității “Ovidius” din Constanța.

„O clasă de mijloc ar fi prima amenințare pentru grupul care conduce orașul”

În aceste condiții, tinerii care vor să activeze în afara sectoarelor naval și turism, sunt nevoiți să părăsească orașul în căutarea unui loc de muncă adecvat aspirațiilor. Unii pleacă după facultate, alții pleacă imediat după terminarea liceului.

„În clasa noastră, din 34 de elevi, peste jumătate pleacă din oraș. Cei care rămân, își continuă studiile pe zona de navigație, facultăți de nișă care se găsesc exclusiv în Constanța. Cred că acesta este singurul lucru care mai ține în viață mediul universitar constănțean, pentru că autoritățile locale nu investesc absolut deloc în această zonă: Constanța nu are un campus universitar și alte facilități pentru studenți, în condițiile în care celelalte orașe de calibrul Constanței au campusuri universitare care sunt de dimensiunea unui oraș. Apoi, în alte orașe există incubatoare de afaceri dedicate tinerilor și sunt încurajate diferite programe de start-up. Autoritățile din Constanța nu sunt preocupate de așa ceva și își îndreaptă investițiile în lucruri care aduc beneficii electorale pe termen scurt, materializându-se în voturi. Eu, personal, din cauza asta plec din Constanța, ca proaspăt absolvent de liceu, pentru că simt că acest oraș se plafonează și nu-ți oferă oportunități și șanse de dezvoltare”, spune Alexandru Manda (foto dreapta), preşedinte Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

Profesorul Tănase Stamule are propria teorie cu privire la dezinteresul autorităților locale în a stopa exodul tinerilor bine pregătiți: “Din informațiile mele, la nivelul primăriei există o reținere în a dezvolta clasa de mijloc. Consolidând o clasă de mijloc, atunci aceasta începe să ceară servicii sociale, culturale, să ceară calitate în administrația publică, să fie exigentă cu autoritățile. Mazăre ținea captiv un grup de câteva zeci de mii de oameni cu ajutoare și era suficient ca să câștige alegerile. În Constanța nu a fost niciodată interes pentru dezvoltarea unui grup independent de cetățeni din clasa de mijloc pentru că ar fi prima amenințare pentru grupul care conduce orașul”.

Dimensiunile alarmante ale depopulării orașului se observă și pe arterele principale ale urbei. Pe Tomis, cel mai mare bulevard al orașului, pe o porțiune de doar 250 de metri din fața Primăriei, am numarat nu mai puțin de nouă spații comerciale goale. Asta în condițiile în care, în toate orașele mari ale țării, în vecinătatea primăriilor sunt cele mai solicitate vaduri comerciale. Aceeași situație o întâlnim și pe singura arteră pietonală din centrul Constanței, Ștefan cel Mare.

În afara sezonului estival, tinerii care au mai rămas în Constanța vizitează în week-end-uri Capitala pentru că au puține alternative de petrecere a timpului liber în orașul lor. “Tinerii vin în Constanța doar în sezonul estival pentru că avem Marea Neagră și stațiunile, și asta se întâmplă în mod natural, fără ca Primăria să-și bată foarte mult capul. Dacă nu ar exista evenimentele estivale, cred că orașul ar fi pustiu și în perioada aceea. Ca tânăr, în Constanța, dacă nu ne aflăm în perioada de sezon mai – septembrie, nu ai ce face cu timpul tău liber”, spune tânărul Alexandru Manda.

Constanța, orașul cu cel mai puțin spațiu verde

Pe lângă dezinteresul față de dezvoltarea economică, municipalitatea nu asigură locuitorilor nici minima infrastructură care ar putea permite o viață socială adecvată. Astfel, Constanța deține cel mai puțin spațiu verde pe cap de locuitor dintre marile orașe ale țării, respectiv 13,4 metri, lucru vizibil cu ochiul liber dacă aruncăm o privire pe imaginile Google Maps.

Autoritățile constănțene nu par prea îngrijorate de această situație, iar Primăria emite avize pentru construire pe spații verzi pe bandă rulantă. De exemplu, o mare parte a celui mai întins parc al Constanței (40 de hectare, de cinci ori mai mic decât Parcul Herăstrău) a fost defrișat pentru a face loc unui mall.

Iar ocuparea fărâmei de spațiu verde nu se oprește aici. Luna trecută, un grup de 200 de persoane a protestat împotriva deciziei Primăriei de a acorda aviz pentru construire a unor blocuri în același parc. Opoziția de la USR susține că beneficiarul avizului ar fi chiar soțul șefei Direcţiei Programe şi Dezvoltare din cadrul Primăriei Constanţa, Ani Viorica Merlă. Administrația tergiversează de ani buni întocmirea Registrului Spațiilor Verzi, analiză pe care autoritatea locală trebuia să o finalizeze încă din 2011.

Constanța nu este un oraș prietenos nici pentru părinți, care nu își pot duce copiii la niciun loc de joacă public, asta pentru că toate prezintă neconformități sau sunt închise. Anul trecut, în urma mai multor accidente suferite de copii, Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Constanța a somat Primăria să aducă la conformitate locurile de joacă, însă municipalitatea a decis închiderea lor. “Am transmis Primăriei să repare locurile de joacă, iar ei ne-au răspuns atunci că au decis dezafectarea a 34 dintre ele. Ar fi putut să le repare, nu să le desființeze. În momentul de față, dintre locurile de joacă rămase în Constanța niciunul nu corespunde normelor de siguranță”, ne-a spus Horia Constantinescu, șeful CJPC Constanța.

Făgădău: “Nu răspund la această întrebare!”

Am vrut să aflăm de la autoritățile constănțene dacă au vreun plan pentru viitorul orașului și cum răspund la criticile aduse de elevi, studenți, profesori universitari și mediul de afaceri. Așa că l-am interpelat pe Decebal Făgădău, primarul Constanței, în timpul unei acțiuni de presă, întrebându-l ce părere are despre fenomenul depopulării orașului și ce are de gând să facă pentru a stopa plecarea tinerilor din oraș. Am primit o replică scurtă: “Nu să răspund la această întrebare!”.