Stăpânul detectoarelor de minciuni

• Cât de integri sunt cei care îi prind pe infractori cu declarații mincinoase? Un șef din Poliția Română și-a făcut o fabrică de experți-poligraf (acei oameni care interpretează rezultatele detectoarelor de minciuni). Îi pregătește contra cost, apoi tot el decide angajarea lor în Laboratorul de Psihologie Criminalistică din Poliția Capitalei. Știți clișeul: elevul care face meditații cu profesorul care-i corectează teza. Și toată lumea e mulțumită…

– După ce cazul polițistului pedofil prins la începutul acestui an a arătat neglijența cu care se fac testările psihologice în Poliția Română, alte nereguli din acest domeniu ies la iveală în urma unui simplu concurs de angajare în Laboratorul de Psihologie Criminalistică al Poliției Capitalei.

– Angajările în unica structură care poate folosi detectorul de minciuni în anchetele penale ale Poliției Capitalei sunt la mâna unei singure persoane: şeful Laboratorului, Csaba Kiss, acelaşi om care se ocupă şi de pregătirea, şi de atestarea profesională a candidaților.

– Practic, pentru a lucra în subordinea sa, psihologii care vor folosi aparatul poligraf în Poliție sunt îndrumaţi mai întâi să urmeze cursuri de specializare şi să obțină atestat de liberă practică chiar de la viitorul lor şef. Toată operațiunea costă cel puțin 14.000 de lei. Cu chitanță.

– Pe de o parte, Csaba Kiss este șeful Laboratorului de Psihologie Criminalistică din cadrul Poliției Capitalei. Pe de altă parte, tot el este șeful unui ONG numit Asociația Română de Psihologie Judiciară, care îi formează pe viitorii experți-poligraf. Și apoi, în calitate de Președinte al Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranță natională din cadrul Colegiului Psihologilor din România, tot el le eliberează atestatele de liberă practică.

– Cu toate acestea Csaba Kiss pare de neclintit din postul său: bărbatul e acoperit de superiorii săi din Poliție, iar Agenția Națională de Integritate ridică din umeri când vine vorba de mizilicuri precum incompatibilitate şi conflict de interese.

Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a dat asigurări, la începutul anului, că ministerul va angaja 7.000 de persoane în 2018, iar în următorii patru ani va acoperi deficitul de 23.000 de oameni. Neregulile încep să apară însă chiar de la primele concursuri organizate de Poliția Română. Csaba Kiss, şeful Laboratorului de Psihologie Criminalistică din Poliția Capitalei, a pus la punct o strategie pentru a dijmui oamenii care se angajează în structura pe care o conduce: practic, cei care vor să lucreze în unitate trebuie să obțină mai întâi aprobare de la cel care, ulterior, le va fi şef. Totul se pregăteşte în etapa întocmirii dosarului de înscriere la concurs.

„Nu au fost constatate nereguli…“

Cu toate că şefii Poliției au fost sesizați în legătură cu suspiciunile privind starea de incompatibilitate a celui care conduce Laboratorul de psihologie criminalistică, aceştia preferă să-şi decline responsabilitatea către Agenția Națională pentru Integritate şi să nu ia nicio măsură: „Nu au fost constatate nereguli sau aspecte care să atragă răspunderea disciplinară sau de altă măsură din punct de vedere al respectării prevederilor legale din domeniul managementului resurselor umane“, arată o notă emisă de ofițerii de la Direcția Control Intern al IGPR, structura care se ocupă cu controlul şi verificarea unităților Poliției Române. „Eventualele situaţii de incompatibilitate pot fi constatate numai de către Agenţia Naţională de Integritate, în urma unui raport de evaluare“, arată şi Poliţia Capitalei într-un răspuns trimis redacţiei Recorder.

Agenția Națională de Integritate nu îşi arogă însă competențele necesare pentru a soluționa acest caz, aşa că întoarce dosarul înapoi la Poliție: „urmează să se pronunțe conducerea instituției față de care funcționarul public cu statut special are raporturi de subordonare“, arăta ANI într-o adresă emisă anul trecut.

„Cine te-a pus să mă întrebi e un idiot!“

Aşa s-a ajuns ca, în urma concursului organizat pe 17 martie pentru ocuparea a trei posturi de ofiţer-psiholog în cadrul Laboratorului de psihologie criminalistică, doi dintre câştigători să-i fi plătit deja viitorului lor şef 14.000 de lei, constând în cursuri de formare. La concurs au participat însă mai mulți absolvenți ai „şcolii Kiss”. Csaba Kiss nu vede nimic în neregulă cu această situație: „Nu e niciun conflict de interese, domnule dragă! Nu ştiu cine eşti şi nici cine te pune pe dumneata să mă întrebi, dar cel care te-a pus este un idiot şi un cretin“, a spus bărbatul înainte de a întrerupe conversația telefonică.

Testul poligrafului este o tehnică de investigare fiziologică a emoției, pornind de la prezumția că o minciună, ca act intenționat, produce o anumită stare de tensiune emoțională, precum teama sau îngrijorarea de a nu fi deconspirat. Astfel, minciuna este însoțită de o activitatea fiziologică a celui care o emite. Testul poligrafului prespune măsurarea acestei activități fiziologice. Cu toate că testul cu detectorul de minciuni nu poate fi, în sine, o probă în instanță, examinările cu poligraful pot fi materializate în expertize, iar acestea constituie mijloace de probă. Până să ajungă în fața judecătorului, proba poligrafului poate însă influența anchetele polițiştilor.