00:40 Pensie de general: 7000 de euro
04:14 Cetățeni sau „mărturisitori”?
07:29 Zboruri private pentru bugetari de lux
09:31 Viitura din Himalaya: peste 1.000 de victime
10:29 Dronă pe un câmp din Vaslui
11:15 Lansare cu probleme
12:15 Crimă elucidată după 30 de ani
În rezervă, dar în continuare în fruntea Serviciului de Pază și Protecție, generalul Lucian Pahonțu câștigă la pensie mai mult decât atunci când era (oficial) în activitate.
Site-ul snoop.ro scrie azi că șeful SPP încasează o pensie de aproape 7.000 de euro.
Pentru funcția de conducere, de asemenea, primește un salariu de circa 2.000, așa că venitul său lunar se aproape de 9.000 de euro.
Datele despre veniturile lui Lucian Pahonțu au trecut la secret de mai bine de doi ani, deși el ar fi trebuit să-și publice declarația de avere și în 2025.
Depunerea la timp a declarațiilor de avere nu a fost singura obligație legală ignorată de Lucian Pahonțu.
El a evitat vreme de optsprezece ani să declare pe propria răspundere dacă a fost sau nu lucrător ori colaborator al Securității ceușiste.
Nederanjați de mai bine de două decenii de prezența neîntreruptă a generalului Pahonțu în fruntea Serviciului de Protecție și Pază, mai mulți parlamentari se arată brusc preocupați.
Liberalul Mircea Abrudean, președintele Senatului, spune că ar fi necesară limitarea prin lege a mandatelor de la vârful acestor instituții.
La rândul său, după ce Recorder a dezvăluit trecutul de ofițer al Securității ceaușiste al șefului SPP, președintele comisiei de apărare din Camera Deputaților, Mihai Weber, anunță posibile măsuri: comisia va lua în discuție cel mai recent raport al SPP, i-a spus Mihai Weber reporterului Recorder David Bularca.
Ieri, la aproape o săptămînă după ce Recorder publicase investigația „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu”, acesta a răspuns că nu ar fi comis vreodată fapte care să poată fi încadrate în categoria „poliției politice”.
Afirmațiile sale despre participarea la reprimarea manifestanților de la Revoluție și de la mineriada din iunie 1990 sunt contrazise de mărturiile unor foști subordonați, dar și de mai multe documente oficiale.
Cetățeni sau „mărturisitori”?
În Constituție (și în teorie), în România nu există religie de stat – în 2026, însă, președintele ei deplânge lipsa din viața publică a „mărturisitorilor” și a „naționalismului sănătos”.
La ceremonia de deschidere a Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși, organizată astăzi la Catedrala Mântuirii, Nicușor Dan le-a cerut participanților să mărturisească public, „și nu doar în interiorul bisericii”, valorile în care cred.
Nu mai departe de 2024, Biserica Ortodoxă a canonizat șaisprezece clerici.
Trei dintre ei – Ilarion Felea, Ilie Lăcătușu și Dumitru Stăniloae – fie au avut legături cu, fie au promovat Mișcarea Legionară, organizația fascistă cea mai puternică din România interbelică.
Spre deosebire de fascismul italian sau de nazismul din Germania acelei perioade, legionarismul a mizat în mare măsură pe misticismul ortodox: în viziunea organizației, moartea pentru credință ar fi reprezentat actul suprem de „mărturisire” a acesteia.
Cât despre „naționalismul sănătos”, președintele pare să-l definească drept încercarea de a combate instrumentalizarea de către extrema dreaptă a trecutului și a figurilor istorice în scopuri politice.
Încă din prima perioadă a mandatului său, Nicușor Dan a contestat prin toate mijloacele constituționale pe care le are la dispoziție un proiect de lege care înăsprește pedepsele pentru activitățile și propaganda legionare și fasciste.
Președintele a promulgat legea abia după ce Curtea Constituțională i-a respins (cu unanimitate) obiecțiile, iar Parlamentul, căruia îi ceruse să o reexamineze, a adoptat-o din nou, în exact aceeași formă.
Dronă în Vaslui
Și toamna se numără dronele: un bărbat din Vaslui a descoperit un aparat de zbor avariat pe un câmp din județ. â
El l-a alertat apoi pe șeful postului de poliție din comuna Viișoara, aflată la treizeci de kilometri de granița cu Republica Moldova.
Aparatul fără pilot ar fi avut și încărcătură explozibilă la bord, motiv pentru care la fața locului a ajuns și un echipaj al SRI.
Încă nu este clară proveniența dronei, însă Ucraina a fost bombardată puternic pentru a șasea noapte la rând.
Bucăți de drone folosite în războiul din țara vecină au tot fost găsite pe teritoriul României în ultimele luni.
Patru dintre aparatele de zbor au și fost doborîte de avioane de luptă NATO.
Lansare cu probleme
Creată, în teorie, pentru a le ușura pacienților interacțiunea cu sistemul medical, platforma E-SănătateaMea se confruntă cu probleme majore încă din prima zi.
Atât pacienții, cât și medicii din întreaga țară reclamă erori de conectare și dificultăți tehnice la utilizare.
Site-ul este gândit să funcționeze împreună cu noua carte electronică de identitate: grație lor, oamenii ar trebui să-și poată verfica istoricul medical, rețetele și trimiterile de la medicul de familie.
Cardul clasic de sănătate poate fi utilizat în continuare – desigur, dacă și el e funcțional.
Sistemul informatic al Casei Naționale de Asigutări de Sănătate a costat 300.000.000 de euro: de administrarea lui s-au ocupat, de mai bine de două decenii, numeroase firme abonate la contractele cu statul.
Printre ele se numără una fondată de fugarul Sebastian Ghiță, care a câștigat astfel mai bine de 50 de milioane.
Bilanț în urcare
Viitura devastatoare de săptămâna trecută din Himalaya a făcut peste 1.000 de victime.
Cei mai mulți oameni, 987, au murit în Nepal, a anunțat autoritatea locală pentru situații de urgență.
Aproape 4.500 de oameni sunt, de asemenea, dați dispăruți. Sute de muncitori erau și astăzi blocați într-o zonă foarte greu accesibilă: echipele de salvare au construit poduri temporare și au săpat printre ruinele proiectelor hidroelectrice din Himalaya.
Prăbușirea parțială a unui ghețar a provocat o avalanșă de gheață, pietre și noroi care a măturat regiunea de la frontiera dintre Nepal și China.
Dezastrul natural reprezintă o provocare uriașă pentru Guvernul nepalez, aflat în funcție de abia o jumătate de an.
Potrivit oficialităților chineze, viitura de miercurea trecută a avut drept cauză instabilitatea ghețarilor (la rândul său, o consecință a schimbărilor climatice).
