00:51 Nicușor și Lia, cot la cot
06:00 Trupele Securității, mereu în frunte
08:52 Horațiu Potra, în libertate
09:57 „Amendamentul Fritz”: C.E. vrea explicații
11:29 Riposta Rusiei
12:52 Costul „naționalismului sănătos”
14:25 Inspector-șef verificat
15:08 Colosseumul, zonă roșie
Din mandatul lui Nicușor Dan a trecut aproape un an și jumătate, iar de la publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată” – nouă luni.
Abia astăzi, însă, președintele a reușit să ajungă (neanunțat) la o ședință a Consiliului Superior al Magistraturii.
A rămas preț de vreo zece minute și s-a concentrat asupra numirii a doi procurori la secția specială de anchetare a magistraților.
S-a așezat la dreapta Liei Savonea: președinta instanței supreme, potrivit mai multor magistrați consultați de Recorder, este persoana în mâinile căreia se concentrează, de fapt, puterea din sistemul judiciar.
Nicușor Dan a ținut să afirme că „imensa majoritate a magistraților sunt oameni corecți” și că sistemul judiciar trebuie să tindă spre echilibru, nu spre „cercetare de dragul cercetării”.
Vizita-fulger la CSM s-a încheiat cu cîteva declarații în fața jurnaliștilor.
Președintele a reluat spusele Cristinei Chiriac, șefa Parchetului General, în ceea ce privește anchetarea corupției din magistratură.
Deși organigrama secției speciale prevede paisprezece posturi, doar patru locuri au fost ocupate până acum.
Lor li se adaugă cei doi procurori numiți astăzi.
Inacțiune prelungită
După publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată”, Nicușor Dan a spus că n-ar exista destule dovezi privind concentrarea puterii la vârful sistemului judiciar sau despre mecanismele prin care numeroși condamnați definitiv au reușit, totuși, să iasă din închisoare.
Au urmat câteva runde de consultări la Cotroceni cu magistrații, care i-au confirmat probleme precum schimbarea discreționară a completurilor de judecată, presiunile din partea superiorilor și promovările problematice.
Nicușor Dan s-a arătat atunci mirat că unii magistrați i-au cerut întâlniri confidențiale, ba chiar că voiau să fie preluați din benzinării, de teamă să nu fie descoperiți de superiori.
În martie, proteste de stradă au fost organizate în urma nominalizării pentru șefia marilor parchete a unor personaje din documentarul „Justiție capturată”: Marius Voineag, fostul șef al DNA, și Alex Florența, fostul procuror general, fuseseră criticați în campanie de către Nicușor Dan însuși.
Ceea ce nu l-a împiedicat să-i numească din nou în funcții înalte din parchete.
Președintele a minimalizat și faptul că actuala deținătoare a funcției de procuror general, Cristina Chiriac, a ținut la sertar mai multe probe din dosarul fostului episcop ortodox al Hușilor: Cornel Onilă avea apoi să fie condamnat definitiv pentru că a violat zeci de elevi de la seminarul teologic.
Întrebat de protestatarii strânși la Cotroceni de ce a făcut astfel de numiri în parchete, președintele a răspuns „Am de o sută de ori mai multe informații decât aveți dumneavoastră”.
Trupele Securității, mereu la vârf
Pe de altă parte, președintele nu numai că nu vede scandalul Pahonțu, dar nici nu vrea să audă de trecutul său în trupele Securității ceaușiste ori de furtul intelectual din lucrarea de doctorat a șefului SPP.
Ambele au fost dezvăluite de Recorder, dar Nicușor Dan spunea că între titlul și textul investigației despre participarea lui Lucian Pahonțu la reprimarea Revoluției nu ar exista vreo legătură.
Reporterul Recorder David Bularca l-a întrebat astăzi pe Nicușor Dan, după scurta sa vizită la CSM, dacă o declarație olografă a lui Lucian Pahonțu din dosarul Revoluției nu reprezintă o dovadă suficient de puternică.
Generalul confirmă că a fost prezent în zona baricadei de la hotelul bucureștean Intercontinental în noaptea de 21 decembrie 1989, când 48 de oameni au fost uciși.
Nicușor Dan s-a urcat repede în mașină, fără să fi răspuns întrebării.
Între timp, Bogdan Licu, ajuns judecător la Curtea Constituțională la propunerea PSD, a admis astăzi pentru publicația Independent News că a fost la rândul său militar în trupele de Securitate în perioada Revoluției.
El își executa atunci serviciul militar obligatoriu.
Informația fusese dezvăluită anterior de jurnalista Emilia Șercan.
Bogdan Licu, fost prim-adjunct al procurorului general, afirmă că unitatea sa a păzit unele instituții și că nu a fost coleg cu Lucian Pahonțu.
Judecătorul CCR susține că în perioada Revoluției a păzit Palatul Regal din București și că nu a avut armă în dotare.
Contactat de Știrile Recorder pentru a oferi mai multe detalii, Bogdan Licu nu a răspuns până acum apelurilor.
Protest la Cotroceni
Istoricul și activistul Mihail Bumbeș a organizat în această seară un protest aparte, de unul singur, la Palatul Cotroceni: el a trasat o linie cu vopsea roșie în fața porții Administrației Prezidențiale și a afișat un banner cu o întrebare simplă: „De ce parte a baricadei ești?”
Cofondator al organizației neguvernamentale Miliția Spirituală, Mihail Bumbeș este unul dintre oamenii care au făcut scut în jurul jandarmeriței bătute la mitingul anti-guvernamental din 10 august 2018.
De-a lungul timpului, membrii Miliției Spirituale au fost, la rândul lor, agresați de către extremiștii de dreapta.
Miliția Spirituală a fost desființată printr-o sentință pronunțată în 2023: organizația contestase ridicarea unor turnuri în cartierul bucureștean Floreasca de către dezvoltatorul imobiliar One Properties.
Potra, în libertate
Mult mai îngăduitoare se arată justiția română cu mercenarul Horațiu Potra, unul dintre oamenii de încredere ai fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu.
Instanța supremă i-a admis contestația față de măsura plasării în arest la domiciliu: Potra va fi judecat sub control judiciar în dosarul tentativei de lovitură de stat din decembrie 2024.
În iunie, aceeași instanță îl eliberase din arestul preventiv.
După ce procurorii au început ancheta în acest dosar, Horațiu Potra a fugit din țară.
A fost prins în septembrie anul trecut în Dubai: s-ar fi pregătit să urce la bordul unui avion cu destinația Moscova.
El a fost repatriat în noiembrie 2025, împreună cu fiul său și cu un nepot.
Dosarul tentativei de lovitură de stat vizează încă douăzeci de persoane, în afara lui Potra și a lui Georgescu.
Parchetul General susține că mercenarii ar fi avut de gând să deturneze protestele de stradă organizate imediat după anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
Cât costă „naționalismul sănătos”?
În vreme ce Guvernul taie din bursele elevilor și din plata cu ora a profesorilor pe motiv de criză bugetară, un eveniment religios la care a luat parte și președintele Nicușor Dan a primit o consistentă sponsorizare din bani publici: 2.000.000 de lei din partea Secretariatului de Stat pentru Curte, după cum scrie site-ul Public Record.
E doar o parte din cheltuială; bani pentru Întâlnirea Tinerilor Ortodocși au mai dat Primăria Generală și mai multe instituții din subordine.
De relațiile Bisericii Ortodoxe cu instituțiile se ocupă preotul Valentin Fătu: site-ul G4Media scria anul trecut că acesta ar fi fost coleg de liceu în Făgăraș cu actualul șef al statului.
Soția sa a fost numită anul trecut într-un post de consilier la Cotroceni.
La evenimentul din București, Nicușor Dan le-a cerut tinerilor ortodocși să fie mai prezenți în viața publică și să adopte ceea ce el a numit „un naționalism sănătos”.
La scurt timp după aceea, Inspectoratul Școlar din Cluj le-a cerut instituțiilor de învățământ din județ să trimită elevi în prima zi de școală, la o slujbă Te Deum de la Catedrala Mitropolitană.
Documentul adaugă că școlile din orașul Cluj ar trebui chiar să asigure prezența câte unei clase întregi.
Abia după ce demersul și tonul solicitării au fost vehement criticate online, inspectorul de religie din Cluj a precizat pentru HotNews că prezența nu e obligatorie și că nu sunt vizați elevii care nu fac religie.
