00:55 Grindeanu, foarte grăbit
04:44 Complicații liberale în instanță
05:36 AUR, încă un pas spre suspendare
06:33 Rețeaua Pașca, reținută
08:55 Eșec al lui Trump la Curtea Supremă
10:39 Vremea extremelor
11:29 Majorare fără efecte
12:16 Nihil sine Ghiță
Mai-mai că înțelegi supărarea lui Sorin Grindeanu: la aproape două luni de când a trântit Guvernul Bolojan prin moțiune de cenzură, Ilie Bolojan tot la Palatul Victoria se află, două încercări de înlocuire a lui au însemnat tot atâtea eșecuri, iar baronii locali cărora li s-a promis că problema era ca și rezolvată depind, în continuare, de alocările bugetare din partea unor miniștri demiși.
Drept urmare, liderul PSD pretinde c-ar fi dispus să semneze orice acord politic care să grăbească instalarea sa în funcția de prim-ministru și să ușureze etern importantul acces la resursele statului.
Până una-alta, Sorin Grindeanu se declară pregătit pentru o eventuală sesiune extraordinară a Parlamentului, de care e nevoie pentru adoptarea unor legi incluse în PNRR.
Și își acuză fostul partener c-ar bloca intenționat formarea unui nou Guvern.
Cel puțin în declarațiile publice, Sorin Grindeanu a exclus, din nou, varianta ca PSD să facă o alianță cu AUR pentru a intra la guvernare.
Totuși, mai mulți dintre liderii partidului (Paul Stănescu, Marian Neacșu și Olguța Vasilescu, de exemplu) nu ar avea vreo problemă cu formarea unei astfel de majorități.
Iar un fost ministru al PSD, Bogdan Ivan, chiar l-a însoțit lunea trecută pe Adrian Veștea la negocierile directe cu conducerea AUR – încheiate, după cum spuneam, cu încă un eșec, pentru că partidul lui George Simion nu a votat Guvernul propus.
Cît despre „liniile roșii” trasate de Nicușor Dan la scurt timp după demiterea prin moțiune de cenzură a cabinetului Bolojan, ele cad ca popicele.
În cursul unei declarații de ieri, președintele spunea că nu mai pune vreo condiție partidelor: și-ar dori doar o majoritate de 233 de parlamentari care să garanteze învestirea unui nou Guvern.
Surse din cadrul PSD spun pentru Știrile Zilei că partidul ar lua din nou în calcul chiar și posibilitatea instalării ca prim-ministru a unui așa-zis „tehnocrat”.
Potrivit lor, UDMR ar fi pregătit să voteze un Guvern minoritar PSD, dar voturile celor două formațiuni tot nu sunt de-ajuns pentru instalarea unui nou cabinet.
Complicații liberale în instanță
Victoriile de etapă ale PNL-ului condus de Ilie Bolojan nu înseamnă că presiunile la adresa partidului încetează.
Dimpotrivă, chiar, așteptata lună de pauză le lasă destul spațiu de manevră așa-zișilor „puciști”: Tribunalul București a suspendat astăzi hotărârea prin care conducerea restrânsă a PNL a organizat Congresul extraordinar din 21 iunie.
Liberalii au schimbat atunci structura de conducere a partidului și au simplificat procedura de excludere a unor membri.
Decizia de astăzi a instanței nu este definitivă: eventuala anulare a convocării Congresului poate fi decisă tot de un tribunal.
Procesul se află deja pe rolul aceleiași instanțe – Tribunalul București -, dar primul termen de judecată n-a fost stabilit.
AUR, încă un pas spre suspendare
Între timp, AUR își vede liniștit de treabă: Consiliul Național de Conducere a stabilit că partidul va începe procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan.
Până la un eventual vot în Parlament mai e însă: e nevoie de 155 de semnături doar pentru ca propunerea să poată fi înregistrată, iar AUR are nouăzeci de parlamentari.
Conducerea susține însă că va începe „dialogul” cu celelalte formațiuni politice.
Partidul lui George Simion îl acuză pe președinte că a neglijat o bună parte a cetățenilor atunci când a exclus AUR de la negocierile privind formarea viitorului cabinet.
Președintelui i se mai reproșează faptul că amână acum o a treia nominalizare de prim-ministru.
Foarte bine cotat în sondajele de opinie, partidul condus de George Simion insistă că soluția crizei din prezent ar fi alegerile anticipate.
Rețeaua Pașca, reținută
Coordonatorul azilelor ilegale din Bihor prin care-au trecut mii de oameni în ultimii douăzeci de ani, Viorel Pașca, a fost pus oficial sub acuzare.
Procurorii DIICOT îl cercetează pentru constituirea unui grup infracțional și pentru trafic de persoane.
Soția sa, cei trei fii și șefa Asociației „Dumbrava” sunt, la rândul lor, sub anchetă.
Unul dintre băieții cuplului Pașca este și viceprimar în Holod. Primăria este una dintre instituțiile vizate de perchezițiile DIICOT. Procurorii bănuiesc că acestea fie au ignorat, fie au înlesnit activitățile ilegale de la Dumbrava și din alte localități bihorene unde familia avea case.
Ministrul muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că toate cele 409 persoane evacuate din căminele lui Pașca au ajuns în centre licențiate.
Potrivit lui, dosarul penal care pare să fi împărțit România în două ar trebui să reprezinte un punct de cotitură în activitatea instituțiilor: de-a lungul timpului, mai multe dintre ele au trimis persoane vulnerabile către căminele din Bihor.
Procurorii spun că rețeaua ar fi fost constituită în 2020, când o asociație umanitară a început să fie folosită ca paravan pentru a recruta și adăposti persoane vulnerabile, în special cu afecțiuni psihice.
În realitate, oamenii ar fi fost menținuți în situația în care li se restrângea libertatea de mișcare, după care le erau furate veniturile și bunurile.
Banii astfel obținuți ar fi fost investiți în afaceri imobiliare.
Ar fi vorba de 13.000.000 de lei: pensii, ajutoare sociale, ajutoare de înmormântare și donații.
DIICOT afirmă că exploatarea victimelor nu a implicat violența fizică, ci menținerea într-o stare de dependență.
Trump, eșec la Curtea Supremă
Angajat în nenumărate conflicte interne, Donald Trump a suferit săptămâna aceasta o rară înfrângere la Curtea Supremă a Statelor Unite.
Dominată de judecători conservatori (unii dintre ei numiți chiar de actualul președinte), instituția a invalidat un decret prin care Trump a interzis dobândirea automată a cetățeniei americane de către copii născuți în Statele Unite din părinți imigranți ilegali sau rezidenți temporari.
Inclusiv trei dintre cei șase judecători conservatori au votat pentru anularea ordinului executiv semnat în ianuarie anul trecut, în prima zi a noului mandat Trump la Casa Albă.
Principiul cetățeniei prin naștere e prevăzut de un amendament al Constituției Statelor Unite: el a fost adoptat în 1868, după Războiul Civil, pentru a garanta drepturile sclavilor eliberați și ale descendenților acestora.
Administrația americană nu e însă cunoscută pentru c-ar da adesea înapoi: vicepreședintele JD Vance a intrat într-un nou conflict cu Vaticanul.
Papa Leon al XIV-lea a criticat în mai multe rânduri ceea ce numește „tratamentul inuman” la care sunt supuși imigranții în Statele Unite.
Demnitarul american, el însuși un catolic, a calificat opiniile Papei drept „problematice”.
Papa Leon a refuzat să adere la așa-zisul „Consiliu al Păcii”, o inițiativă a lui Trump care – în teorie – ar trebui să înlesnească pacificarea Orientului Mijlociu.
Capul Bisericii Catolice s-a opus, de asemenea, războiului pornit de Statele Unite și de Israel împotriva Iranului.
