01:08 Justiție capturată: încă o sentință ștearsă
07:27 Proteste și reacții la vârf
09:48 Pensiile magistraților, înc-o amânare
11:06 Criza apei: două plecări și raport la Parchet
14:13 Taxe mai mari în 2026
14:58 Moțiune anti-Buzoianu
15:44 Premieră online în Australia
Dacă mai era nevoie de vreo confirmare în plus, la nici 24 de de la publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată”, instanța supremă a mai șters cu buretele o condamnare definitivă pentru corupție la nivel înalt: norocosul cîștigător de astăzi este Lucian Duță.
Fostul șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate primise o condamnare definitivă în 2022, pentru o mită de aproape 6.500.000 de euro.
Vreme de doi ani, între 2010 și 2012, el a primit de la societățile Siveco și HP România câte 10% din valoarea fiecărui act pe care îl semnase pentru punerea în aplicare a sistemului național al cardului de sănătate.
După mai bine de un deceniu, acesta continuă să funcționeze cu sughițuri – cu banii primiți, însă, Duță a ridicat un bloc într-o zonă de lux a capitalei, a mers în vacanțe exotice și și-a cumpărat haine de firmă și bijuterii.
Astăzi, el scrie pe Facebook că ar fi petrecut peste 1.100 de zile în detenție nelegală și reclamă un presupus abuz din partea judecătoarelor care l-au condamnat inițial.
Documentarul Recorder arată, între altele, cum judecătoarele Daniela Panioglu şi Alina Guluţanu au fost excluse din magistratură în decembrie 2022, pe motiv că au dezvăluit în motivarea deciziei lor faptul că doi procurori constănțeni au încercat să îl ajute pe Lucian Duţă să scape de acuzaţii.
Ulterior, instanţa supremă avea să anuleze decizia de excludere din magistratură a celor două judecătoare.
Reacții la vârf
Președinta în exercițiu a instanței supreme, Lia Savonea, a invocat într-o discuție cu site-ul HotNews o presupusă „campanie de delegitimare a unor lideri ai justiției” și a dat de înțeles că nu are de gând să demisioneze în urma dezvăluirilor Recorder referitoare la starea justiției penale din România și la modalitățile prin care se ajunge la anularea pe bandă rulantă a unor condamnări definitive.
Contactată de Recorder pe durata realizării documentarului publicat ieri, Lia Savonea nu a dorit să își exprime vreun punct de vedere.
Iar într-un interviu la Digi24, ministrul justiției, Radu Marinescu, a evitat să spună dacă va lua măsuri concrete sau nu.
În această seară a reacționat și Curtea de Apel București – instanța unde numeroase completuri de judecată au fost schimbate în repetate rânduri, până când s-a ajuns (de exemplu) la achitarea lui Marian Vanghelie în dosarul cu cea mai mare mită din istoria DNA: 30.000.000 de euro îi erau imputate fostului primar al sectorului 5 din București.
Instanța alege să atace una dintre sursele Recorder, pe judecătorul Laurențiu Beșu.
Curtea de Apel susține că delegarea acestuia nu s-ar fi prelungit din rațiuni exclusiv de ordin profesional și adaugă că orice verificare trebuie făcută „de instituțiile abilitate, pe bază de probe și proceduri, nu prin presiune mediatică”.
Mai mult, instituția pune sub semnul întrebării trecutul profesional al judecătorului, care a activat anterior în serviciul secret al Ministerului de Interne, și cere lămuriri privind statutul acestuia.
Important de reținut: Curtea nu și-a pus nicio problemă în momentul în care Laurențiu Beșu activa în cadrul instanței, însă ridică acum semne de întrebare, odată cu apariția lui într-un documentar de presă.
De altfel, fostul său loc de muncă era cunoscut public (printr-o declarație pe propria răspundere) în momentul în care judecătorul a fost delegat la Curtea de Apel București.
Întrebările Cotroceniului
Pe de altă parte, publicarea documentarului Recorder a dus la organizarea unui protest în fața Consiliului Superior al Magistraturii în această seară, în vreme ce comunitatea Declic a lansat o petiție online privind modificarea legilor justiției.
Aceeași cerere vine din partea Asociaţiei „Forumul Judecătorilor din România”: organizația spune că adoptarea legilor justiției din 2022 a provocat un regres serios al sistemului judiciar și propune ceea ce numește „reforme reale”.
Președintele Nicușor Dan a anunțat pe rețelele de socializare că a parcurs integral documentarul „Justiție capturată”. El afirmă că „cel mai simplu este să ne revoltăm, încă o dată, și să aruncăm vina generic. Mai greu este chiar să rezolvăm problemele din justiție”.
Președintele mai spune că posibile soluții ar fi de așteptat tot din partea sistemului judiciar.
El se întreabă public, între altele, câte sesizări asupra unor fapte precum cele documentate de Recorder s-au făcut chiar din interior și câte acțiuni în justiție au fost deschise.
Nicușor Dan continuă: „De ce sunt doar trei magistrați în activitate care au acceptat să vorbească deschis cu reporterii?” și „De ce nu a contracandidat-o nimeni pe Lia Savonea la conducerea Înaltei Curți?”
Pensii în suspensie
La capătul unei ședințe prelungite și – se relatează – destul de încordate, Curtea Constituțională a amânat pînă pe 28 decembrie decizia legată de pensiile magistraților.
Instanța supremă a contestat din nou legea prin care Guvernul Bolojan majorează vârsta de pensionare și vechimea în muncă necesară pentru încetarea activității.
Cuantumul pensiei, de asemenea, ar urma să nu depășească 70% din ultimul salariu net.
Înalta Curte s-a plâns că legea introduce o discriminare printre cei care beneficiază de pensii speciale: vizați sunt doar magistrații, nu și parlamentarii, angajații serviciilor secrete sau cei de la Curtea de Conturi, de exemplu.
28 decembrie cade anul acesta într-o duminică, o zi – în mod evident – foarte apropiată de Revelion, în toiul sărbătorilor de iarnă.
Data până la care această reformă ar fi trebuit adoptată, conform Programului Național de Redresare, a fost oricum depășită: Comisia Europeană va evalua progresele în viitorul apropiat.
Guvernul afirmă că, în lipsa acestei schimbări, România ar risca să piardă fonduri de circa 230.000.000 de euro.
Criza apei, primele măsuri
Ministra mediului, Diana Buzoianu, a făcut publice primele măsuri de după criza apei potabile din Prahova și Dâmbovița: ploi abundente căzute în acele județe au făcut imposibilă tratarea apei strânse în barajul Paltinu.
Drept urmare, furnizarea apei s-a oprit în cazul a circa 100.000 de cetățeni.
Directorul companiei „Apele Române”, Florin Ghiță, și-a dat demisia, iar directoarea Administrației Bazinale Buzău-Ialomița, Marilena Stoian, a fost demisă.
Raportul Corpului de Control asupra celor întâmplate a fost trimis Parchetului General.
Întrebată dacă va pleca și ea de la șefia ministerului, Diana Buzoianu a răspuns că nu și a adăugat: „Va fi mai rău de-atât, voi continua reformele.”
Cât despre conducerea operatorului de apă din Prahova ESZ, un magnet pentru numeroase pile politice, ministra USR a spus că doar Consiliul de Administrație poate lua eventuale decizii de demitere.
Guvernul se gândește însă la o intervenție excepțională: o hotărâre prin care societatea, unică în țară, să fie fie desființată.
Compania ESZ avea obligația să asigure o rezervă de apă pentru situațiile precum cea de la barajul Paltinu. Ea nu ar fi informat autoritățile că nu mai avea cum să trateze apa.
Deocamdată, cele 100.000 de persoane afectate au doar apă menajeră.
