01:06 CCR, din blocaj în blocaj
03:43 Afaceri necurate din tată-n fiică
05:31 Criminal neprins, polițiști neplătiți
08:57 Condamnați la păcănele
13:02 RTV, minciuni amendate
15:05 Mii de primari furioși
16:20 ASF, tot cu salariile tăiate
17:28 Macron și suveranitatea Europei
Curtea de Apel București a oprit astăzi una dintre încercările de suspendare a judecătorului constituțional Dacian Dragoș.
Numit la propunerea președintelui Nicușor Dan, acesta a fost reclamat de o avocată asociată AUR – Silvia Uscov –, din cauză că nu ar avea vechimea necesară în activitatea juridică ori în învățământul superior.
Curtea de Apel a stabilit azi că cererea e inadmisibilă. Decizia, însă, nu este definitivă.
Mâine, în plus, tocmai în ziua în care CCR ar fi trebuit, totuși, să ia o decizie în privința pensiilor magistraților, tot Curtea de Apel București e așteptată să se pronunțe asupra unei alte cereri de suspendare, formulate de aceeași Silvia Uscov.
Aceasta din urmă, însă, îl vizează nu numai pe Dacian Dragoș, ci și pe un al doilea judecător constituțional – Mihai Busuioc.
Concediu strategic
Epuizat, probabil, să tot boicoteze ședințele de plen ale CCR, un alt membru al instituției s-a asigurat între timp că aceasta nu va avea cum să ia o decizie nici mâine.
Gheorghe Stan, spun surse din cadrul instituției, a intrat ieri în concediu paternal pentru o perioadă de zece zile lucrătoare.
Regulamentul după care funcționează CCR spune că deciziile nu pot fi luate în lipsa unui judecător care a participat la dezbaterile inițiale.
Boicotul ședințelor de plen a fost lansat spre sfârșitul anului trecut: iau parte la el toți cei patru membri ai CCR numiți cu susținerea PSD – Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga.
Fost procuror-șef al defunctei secții de anchetare a magistraților, Gheorghe Stan a încasat în 2023, potrivit celei mai recente declarații de avere, 70.000 de euro numai din pensia specială.
Activitatea de procuror și-a încetat-o la 51 de ani.
Legea contestată la CCR spune că pensiile magistraților nu vor depăși 70% din valoarea ultimului salariu net și că vârsta de pensionare se va majora treptat pe parcursul a cincisprezece ani.
Cu alte cuvinte, judecătorii și procurorii ar trebui să iasă la pensie la 65 de ani cu începere din 2042.
În lupta pentru păstrarea privilegiilor, instanța supremă (condusă de Lia Savonea) s-a aruncat cu toate puterile: Înalta Curte mai cere acum CCR să se adreseze și Curții de Justiție a Uniunii Europene, care să stabilească dacă măsurile propuse de Guvern respectă sau nu dreptul comunitar.
Afaceri necurate din tată-n fiică
Dacă încă vă întrebați de ce corupția nepedepsită dăunează grav sănătății, jurnaliștii de la snoop.ro au descoperit un caz-școală.
Anul trecut, Spitalul Militar din București a cumpărat trei roboți chirurgicali cu peste 10.000.000 de euro, adică în jur de 3.500.000 bucata.
Pe piață, un robot identic se vinde la prețuri cu 1.000.000 de euro mai reduse.
În plus, deși echipamentul respectiv nu e vârf de gamă, a costat cât cel mai performant robot de pe piață, celebrul DaVinci.
Firma care a condus asocierea câștigătoare, fondată pentru înregistrări muzicale, este condusă de cîntăreața Laura Galea.
Contactată de Snoop, ea susține că prețul de achiziție a fost stabilit „în baza cerințelor din caietul de sarcini și a criteriilor de evaluare”.
Laura Galea, care și-a schimbat domeniul de activitate în 2024, este fiica afaceristului Cătălin Galea, un apropiat al unui fost primar al capitalei – fugarul Sorin Oprescu.
Galea e cel, care, în urmă cu treizprezece ani, a livrat barocamera nefuncțională de la secția de mari arși a Spitalului Floreasca. Echipamentul medical nu a putut fi folosit pentru a salva viețile răniților în incendiul de la clubul Colectiv.
Criminal neprins, polițiști neplătiți
Polițiștii din Mureș care au participat la căutările criminalului Emil Gânj se plâng că nu și-au primit banii pe sutele de ore suplimentare prestate timp de mai multe luni.
După ce și-a omorât o fostă parteneră, pe Anda Gyurca, vara trecută, bărbatul a dispărut.
Conform legii, polițiștii care l-au căutat ar fi trebuit să fie recompensați cu timp liber sau, dacă acest lucru nu era posibil, cu anumite sume de bani.
Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Europol, spune la Știrile Zilei că polițiștii care cer să li se plătească orele suplimentare ar fi fost amenințați de superiori cu controale.
Li s-ar fi transmis să nu mai ceară nimic, pentru că au făcut „voluntariat” atunci când au fost trimiși pe urmele lui Emil Gânj.
Situația cea mai tensionată ar fi la Serviciul de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliție Mureș, secție condusă de comisarul-șef Bogdan Roșiu.
La momentul uciderii Andei Gyurca, acesta a coordonat acheta și căutările, în calitate de adjunct cu împuternicire al IJP.
Cu doar câteva luni mai înainte, fusese acuzat de familia femeii că ar fi bruscat-o pe Anda într-o secție de Poliție.
După moartea femeii și fuga criminalului, Roșiu a fost mutat pe o nouă funcție de conducere.
În ciuda insistențelor Recorder, IGPR nu a dorit să confirme dacă Roșiu este unul dintre polițiștii cercetați pentru neregulile din acest caz.
Cosmin Andreica spune că este pentru prima oară în istoria recentă când nu se întâmplă nimic după un astfel de caz.
Mai mult, cei responsabili au fost chiar avansați.
RTV, minciuni amendate
Amendă maximă, de 100.000 de lei, din partea Consiliului Național al Audiovizualului pentru postul de televiziune România TV, ca urmare a dezinformărilor grosolane ale acestuia la adresa Recorder.
În emisiuni difuzate la postul fondat de fugarul Sebastian Ghiță s-a afirmat că Recorder ar fi finanțat de generalul SRI în rezervă Florian Coldea.
Directoarea de programe, Roxana Niculescu, s-a declarat mai întâi persecutată pentru că i s-au cerut dovezi pentru astfel de afirmații, după care a încercat să minimalizeze amploarea dezinformărilor.
Mai mult, însă, după protestele de stradă provocate de apariția documentarului „Justiție capturată”, la RTV s-a afirmat că printre participanți s-ar fi aflat „interlopi, drogați și persoane care au omorât oameni”.
Și de această dată, Roxana Niculescu a părut să dea de înțeles că afirmații de o asemenea gravitate n-ar fi cine știe ce.
Săptămâna trecută, pentru acuzații nefondate la adresa Recorder a mai fost amendat și postul Realitatea TV, cu 50.000 de lei.
