01:00 Încă o femeie ucisă de un fost partener
07:23 Psihoterapeut fără atestat, acuzat de abuz
10:00 Guvernul și magistrații, coliziune frontală
12:38 Dani Mocanu, prins în Italia
14:14 SUA: acord privind „shutdown”-ul
15:21 Cu obuzul vopsit
16:23 Pentru cine ar vota tinerii
17:27 Sarkozy, eliberat anticipat
Încă o femeie a fost ucisă de către un fost partener, de data aceasta într-o comună din Teleorman.
Mamă a trei copii, tânăra de 26 de ani a fost înjunghiată de cincisprezece ori în fața bisericii din sat: își ținea în brațe unul dintre copii, un băiat de trei ani.
După crimă, bărbatul a fugit în casa părinților, unde ar fi încercat să se sinucidă.
Mihaela se despărțise de el în urmă cu două luni și reclamase recent că bărbatul de 42 de ani a răpit-o și a violat-o.
Femeia avea și ordin de protecție împotriva lui, pe care acesta îl încălca frecvent.
Tatăl tinerei spune că a sunat de mai multe ori la 112, dar că Poliția nu a luat vreo măsură.
Mai mult, tot el a fost amendat, pe motiv că sesizarea nu s-ar fi confirmat.
Acest nou caz de femicid (al cincizeci și unulea numai în acest an) amintește izbitor de crima din vară de la Mureș.
Chiar și reacțiiile autorităților par trase la indigo.
După cele întâmplate, Poliția Română a transmis condoleanțe și a anunțat public o serie de „măsuri drastice”.
Brățările electronice și legislația
Discret, la fel ca în cazul de la Mureș, s-a aruncat și de această dată vina tot asupra victimei.
De această dată, femeia ar fi fost răspunzătoate din cauză că nu a cerut brățară electronică pentru agresor.
Într-o postare pe Facebook, chiar deputata PNL Alina Gorghiu, colega de partid a ministrului de interne Cătălin Predoiu, le adresează un îndemn victimelor violenței domestice: „Femei, cereți monitorizare electronică!”
Abordarea este complet greșită, afirmă experți din cadrul organizațiilor neguvernamentale care sprijină femeile în dificultate.
De exemplu, multe dintre ele sunt avertizate că, dacă nu au grijă de telefonul pe care îl primesc pentru monitorizare, îl vor plăti.
Procurorul general, Alex Florența, a dispus un control la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, în legătură cu felul în care a fost cercetată infracțiunea de viol în acest caz.
Inspectorii vor verifica, de asemenea, etapele procedurii de emitere a ordinului de protecție.
Radu Marinescu, ministrul justiției, afirmă la rândul său că va cere instituirea pedepsei cu închisoarea pe viață pentru femicid, dar amintește că legi există deja.
Peste cincizeci de organizaţii neguvernamentale au cerut Parlamentului săptămîna trecută să grăbească adoptarea proiectului privind prevenirea şi combaterea femicidelor.
Documentul a fost depus pe 29 octombrie de către inițiatoarele sale, membre ale mai multor partide parlamentare.
Terapie fără atestat
Poliția capitalei, între timp, s-a autosesizat în cazul doctorului Cristian Andrei.
Acuzat de cel puțin două foste paciente de hărțuire sexuală, acesta – scrie site-ul PressOne – practică psihoterapia fără atestat de peste două decenii.
Victimele unor fapre similare sunt, și ele, îndemnate să sune la 112, după cum relatează Raul Bambu.
Potrivit PressOne, Andrei și-a asumat titulatura de psihoerapeut în mod deschis și, ocazional, chiar și pe cea de „psiholog” (în descrierile clipurilor sale de pe TikTok, de exemplu).
În realitate însă, competențele lui sunt de medic psihiatric pentru copii. El ar primi bani pentru ședințele de terapie, deși nu deține un atestat de liberă practică, emis de Colegiul Psihologilor.
La începutul anilor ’90, când Cristian Andrei s-a specializat în neuropsihiatrie infantilă, terapia nu era reglementată în România și nici nu exista vreo autoritate care să monitorizeze bunele practici în domeniu.
Două foste paciente cu care PressOne a luat legătura îl acuză, de asemenea, de abuz, avansuri sexuale și manipulare.
Una dintre femei a povestit că aproape fiecare ședință de terapie avea o încărcătură sexuală și că a fost agresată chiar în cabinet.
Cealaltă a spus că bărbatul ar fi încercat să o sărute după câteva luni de ședințe individuale. Plângerile la Colegiul Medicilor și la cel al Psihologilor nu au dat rezultate.
Cristian Andrei recunoaște că nu are atestat, dar respinge acuzațiile de abuz.
Medicul a răspuns „Nu am timp să fac așa ceva. În timpul ședinței de psihoterapie faci psihoterapie.”
Guvernul și magistrații, coliziune frontală
Bătălia pentru pensile speciale se înăsprește pe zi ce trece.
Consiliul Superior al Magistraturii a depus plângere penală la Parchet pe numele Oanei Gheorghiu.
Proaspăt numită viceprim-ministră în cabinetul Bolojan, ea a declarat în weekend la Digi 24 că pensiile magistraților sunt un fel de Caritas care nu putea să dureze la nesfîrșit și că România nu își mai permite să plătească acești bani.
În opinia sa, dacă lucrurile nu se schimbă rapid, banii ar urma să fie luați de la gura unui copil flămând sau din bugetul unui spital care nu mai are medicamente.
CSM suține într-un comunicat că declarațiile ar fi încălcat independența justiției și că ele nu pot fi considerate simple opinii, atâta timp cât au fost emise de un reprezentant al puterii executive.
Prin urmare, Consiliul a decis să se plângă Parchetului pentru incitare la violență, ură sau discriminare.
Mâine, Nicușor Dan se va întâlni cu șefii partidelor de guvernare tocmai pentru a finaliza noua lege a pensiilor magistraților: la finalul lui octombrie, Curtea Constituțională a invalidat reforma Bolojan, pe motiv că Guvernul nu ceruse la termenul legal tocmai avizul CSM.
Cabinetul susține că, dacă legea nu e adoptată este adoptată în următoarele trei săptămâni, România riscă să piardă 230.000.000 de euro din PNRR.
În luna august, președinta Consiliului Magistraturii, Elena Costache, afirmase că o pensie lunară de 11.000 de lei ar fi prea mică pentru un magistrat.
SUA: acord privind „shutdown”-ul
Senatorii americani au ajuns la un acord menit să pună capăt paraliziei bugetare care blochează o bună parte a serviciilor publice de 40 de zile încoace.
E cea mai lungă astfel de criză.
Mai mulți demnitari din opoziția democrată au ajuns la un acord provizoriu cu republicanii – înțelegerea ar permite finanțarea activității Guvernului până în ianuarie.
Piedici importante rămân încă să fie trecute: acordul trebuie să fie aprobat și de Camera Reprezentanților, iar Partidul Democrat e deja divizat în privința strategiei pe care ar trebui s-o urmeze.
Așa-numitul „shutdown” a suspendat plata salariilor în cazul a sute de mii de angajați ai instituțiilor federale.
Programe sociale importante au avut și ele de suferit, iar criza de personal aproape că a paralizat transportul aerian.
Casa Albă a pus pe seama acestui blocaj inclusiv eșecurile electorale suferite de curând de republicani în New York, New Jersey și în Virginia.
