01:07 „M-a sunat Lia!”: „Independența” CAB, la vedere
13:14 CSM vede conspirații (infirmate tot de CSM)
20:23 Verdict: justiția nu funcționează
24:44 Reacția străzii
30:31 Cum au scăpat frații Tate
31:58 Bulgaria: a căzut Guvernul
Confruntată cu o criză gigantică în urma publicării documentarului Recorder „Justiție capturată”, elita magistraturii din România a ales să pună în scenă, foarte pe grabă, un jalnic spectacol al autovictimizării și al eschivelor.
Atâta doar că scenariul de lucru a fost contrazis, în direct, chiar din interiorul sistemului.
Foarte pe scurt, mai mulți foști și actuali magistrați consultați de Recorder spun în gura mare un adevăr care în ultimii ani a fost doar șoptit pe la colțuri: o serie de „șmecherii regulamentare”, permise de legile justiției, au paralizat activitatea magistraților și au dus la ștergerea cu buretele a mai multor condamnări definitive în mari dosare de corupție.
Nu mai departe de ieri, de exemplu, instanța supremă i-a dat câștig de cauză fostului șef al CNAS Lucian Duță, condamnat definitiv în 2022 pentru o mită de peste 6.000.000 de euro.
Aflată în centrul scandalului, Curtea de Apel București – locul în care numeroase dosare de corupție s-au dus ca să moară – a încercat să explice astăzi că totul e absolut în regulă.
Pe întreaga durată a unei conferințe cu adevărat extraordinare, conducerea instanței nu a reușit, totuși, să lămurească de ce mai multe dintre dosarele răsunătoare ajunse pe rolul său au fost amânate până când n-a mai rămas nimic din ele.
Un act de curaj
Primul șoc nu s-a lăsat mult așteptat: la puțin timp după începerea conferinței, o judecătoare a înfruntat conducerea instanței chiar în fața jurnaliștilor.
Raluca Moroșanu a confirmat dezvăluirile făcute de unul dintre foștii săi colegi, Laurențiu Beșu, pe durata documentarului Recorder și a calificat atmosfera din Curtea de Apel București drept „toxică”.
„Am 26 de ani de magistratură. Am venit aici să îl susţin pe colegul Laurenţiu Beşu, tot ce a spus el acolo e adevărat, dacă va fi contrazis este o minciună.
Aici, la Curtea de Apel Bucureşti, muncim foarte mult, conducerea nu ne ajută de niciun fel. Suntem terorizaţi pur şi simplu cu acţiuni disciplinare şi cu tot ce ştiţi dumneavoastră că se întâmplă”, a spus Raluca Moroșanu.
„Nu vreau să vă spun cum este atmosfera şi în ce situaţie toxică şi încordată suntem. O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine, nu ştiu ce va face cealaltă parte, sunt aici unii care vor susţine, probabil, conducerea”, a mai spus magistrata.
În loc să vină cu explicații, șefa instanței, Liana Arsenie, a catalogat dezvăluirile Recorder drept manipulări și a vehiculat afirmații denigratoare la adresa magistraților care au apărut în presă.
Spre final, un al doilea șoc: chiar în timpul conferinței de presă în care își clamau independența, judecătoarele din conducerea Curții de Apel București au primit indicații telefonice de la Lia Savonea, șefa instanței supreme.
CSM: Uite conspirația, nu e conspirația
În cursul dimineții, un comunicat vituperant în numele Consiliului Superior al Magistraturii denunța un presupus plan de destabilizare a puterii judecătorești care ar fi culminat cu documentarul „Justiție capturată”.
La capătul mai multor paragrafe care trec în revistă disputele publice pe tema pensiilor magistraților – chestiune care nici măcar nu e menționată în documentarul Recorder -, protestele publice și intervențiile președintelui, CSM anunță că va „verifica și analiza măsurile necesare”.
Și totuși, comunicatul publicat în numele Consiliului e contestat chiar de către reprezentanți ai instituției.
Grațiela Milu, membră a secției de judecători, a spus la Știrile Zilei că nu își asumă conținutul documentului.
În această după-amiază, de asemenea, secția de procurori a CSM a rupt frontul comun făcut în aceste zile de magistrații aflați la vârful sistemului judiciar – potrivit secției, „legătura dintre eventualele probleme de sistem, care trebuie verificate de îndată” și modificările aduse pensiilor de serviciu „este doar una conjuncturală”.
Procurorii continuă: această legătură nu poate duce decât la manipularea opiniei publice și la deraierea scopului documentarului Recorder”.
De asemenea, secția CSM anunță că va verifica realitatea concluziilor trase în acest documentar și adaugă că modificările succesive ale legilor justiției au bulversat activitatea parchetelor.
Solidarizare
Între timp, Asociaţia „Forumul Judecătorilor”, Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația „Inițiativa pentru Justiție” se solidarizează public cu acei magistrați care denunță situaţiile în care independenţa le este pusă în pericol.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a cerut în repetate rânduri României să introducă reguli clare care să le permită judecătorilor şi procurorilor să fie avertizori de integritate.
Asociațiile amintite cer autorităților să se abțină de la orice presiuni instituționale asupra magistraților care aleg să vorbească despre problemele din sistem.
Potrivit lor, orice încercare de a reduce la tăcere vocile critice reprezintă „un atac direct la adresa statului de drept”.
Spre seară, un mesaj semnat de aproape 200 de foști și actuali magistrați a fost făcut public pe rețelele de socializare: judecătorii și procurorii care îl semnează se tem că judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu vor fi ținta represaliilor, dar menționează și ceea ce numesc mesajele contradictorii ale secțiilor de judecători și de procurori din CSM.
Ei se solidarizează, la rândul lor, cu cei care au ales să reclame problemele și presiunile din sistemul judiciar.
Mai mult, magistrații afirmă că acestea nu sunt izolate și că persistă „disfuncționalități profunde și sistemice”.
„Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate”, încheie magistrații.
Reacția străzii
Pentru a doua seară la rând, documentarul „Justiție capturată” scoate lumea în stradă – în București, după o oprire, aseară, la Consiliul Magistraturii, participanții la protestele publice se mută astăzi în Piața Victoriei.
Pe parcursul manifestației de ieri, o judecătoare pensionată anul aceasta le-a spus reporterilor Recorder că a ieșit în stradă ca să îl susțină pe Laurențiu Beșu.
Curtea de Apel București a încercat ieri să pună la îndoială dezvăluirile făcute de acesta invocând anii pe care judecătorul i-a petrecut în serviciul secret al ministerului de interne (adevăr asupra căruia instanța era lămurită încă din momentul în care l-a angajat prin delegare).
Mai mult, Curtea a cerut Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității să lămurească trecutul judecătorului Beșu.
O verificare la îndemâna oricui arată că acesta avea 11 ani la momentul Revoluției din 1989.
