00:53 A cincea amânare
04:12 CCR rămâne intactă
05:45 Rezidenți legați de glie?
09:05 Canada: atac armat în școală
10:22 Selectivele tăieri
11:16 Rector cu plagiat
11:59 Ucraina, planuri de viitor
Pământul e rotund, apa e udă, iar de pensiile speciale ale magistraților români nu se atinge nimeni: această ultimă certitudine a fost întărită astăzi într-o nouă ședință a Curții Constituționale.
Pentru a cincea oară la rând, instituția a amânat, până miercurea viitoare, o decizie în privința schimbărilor propuse de cabinetul Bolojan (majorarea treptată a vârstei de pensionare și limitarea venitului la 70% din ultimul salariu net).
De această dată, judecătorii constituționali vor analiza o cerere a Liei Savonea: președinta instanței supreme vrea ca CCR să solicite și opinia Curții de Justiție a Uniunii Europene în privința intențiilor cabinetului.
Deși intrase în concediu la începutul săptămânii (lucru care a garantat amânarea deciziei), judecătorul constituțional Gheorghe Stan a reușit să-și facă astăzi drum pînă la Curte – doar pentru a depune, la rândul său, o a doua solicitare de sesizare a instanței europene, scrie site-ul G4Media.
Citată de Cotidianul, Lia Savonea susține că nici prin cap nu i-ar fi trecut să amâne luarea unei decizii prin cererea de consultare a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Prioritățile sale ar fi claritatea juridică și principiul supremației dreptului european.
Interesant de observat ar fi, între altele, că instanța supremă alege să respecte acest principiu doar atunci când îi convine: mii de dosare penale s-au închis în ultimii ani din cauză că instanțele naționale au aplicat decizii ale CCR și ale Înaltei Curți privind prescrierea faptelor.
S-a întâmplat în ciuda unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene care spune că astfel de sentințe sînt contrare dreptului european și că judecătorii români pot să ignore reglementările interne.
Dinspre Guvern, două reacții foarte diferite: Radu Marinescu, ministrul justiției, crede că, dacă va decide să sesizeze Curtea Europeană de Justiție, CCR poate cere o procedură accelerată.
Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor europene, repetă că Bucureștiul riscă să piardă fonduri PNRR de circa 230.000.000 de euro (legea pensiilor magistraților e una dintre obligațiile asumate de România).
El adaugă: „România este singura țară din lume unde iei o pensie specială, salariu de judecător CCR și intri și în concediu paternal”.
Legați de glie?
Ziua și categoria socială: premierul a reușit să-i scoată din sărite și pe medici.
Ilie Bolojan crede că viitorii doctori specializați în universitățile de stat ar avea o obligație față de România. El propune ca absolvenții de medicină să fie obligați să profeseze vreme de cel puțin câțiva ani în țară.
Argumentul invocat: numărul ridicat al medicilor care pleacă după rezidențiat.
Ilie Bolojan și-a făcut publică intenția în cursul unei întâlniri pe care a avut-o ieri cu mai mulți primari din țară.
Rezidenții au ripostat rapid: statul român îi împinge să plece, spun ei.
Spitalele scot rar posturi la concurs și în număr redus, în ciuda etern invocatului deficit de personal, spune la Știrile Zilei Theodor Pantilimonescu, reprezentantul rezidenților din Iași în Senatul Universității de Medicină și Farmacie.
Citată de HotNews, președinta Colegiului Medicilor a mai adus un argument în discuție: e foarte dificil „să îngrădești dreptul unui cetățean al Uniunii Europene la libera circulație pe piața muncii”, a spus Cătălina Poiană.
Selectivele tăieri
Grăbit să taie cheltuieli de oriunde-apucă, în speranța de a tempera deficitul bugetar, cabinetul Bolojan nu a reușit – din iulie încoace – să reducă 40% din posturile de la cancelaria premierului.
Dintre cele aproape 180 de slujbe ar fi trebuit să mai rămână puțin peste 100, dar secretariatul general al Guvernului Bolojan nu a semnat până acum proiectul de reorganizare depus de cancelaria premierului Bolojan.
Instituția condusă de Mihai Jurca spune însă că a redus cheltuielile de anul trecut cu aproape 10.000.000 de lei, mai ales prin reducerea parcului auto și prin eliminarea mașinilor cu șoferi.
Secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a declarat că n-ar fi avut cum să semneze poiectul de reorganizare din cauză că el a luat forma unei ordonanțe de urgență, ceea ce ar contraveni legislației în vigoare.
Canada: atac armat în școală
Premierul Canadei, Mark Carney, s-a declarat „șocat” de atacul armat dintr-o școală din vestul țării și a promis că Guvernul federal va oferi tot ajutorul necesar comunității afectate.
Nouă persoane au fost împușcate ieri, în jurul orei locale 13:00, într-o localitate cu aproximativ 2.400 de locuitori. Școala are înscriși circa 160 de elevi.
Forțele de ordine au descoperit șase cadavre în clădire. O persoană a murit în timp ce era dusă la spital, iar două victime au fost găsite într-o reședință din apropiere.
Poliția a confirmat că atacatorul a fost, la rândul său, găsit mort în interiorul școlii, din cauza unei „răni autoprovocate”.
Oficialitățile nu i-au făcut încă publice identitatea și genul.
De asemenea, au evitat să precizeze deocamdată câți dintre cei uciși sunt copii și câți adulți.
Atacurile armate în școli sunt foarte rare în Canada, grație legilor stricte privind controlul armelor.
Acesta este al doilea cel mai grav astfel de atac din istoria țării, după unul petrecut în 1989 într-o instituție de învățămînt din Montreal: paisprezece persoane au murit atunci.
